Astfel, la şedinţa de închidere a bursei, preţul unei acţiuni OMV Petrom era 0,3760 lei, faţă de preţul de închidere de miercuri, de 0,391 lei per acţiune.

Grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep, a anunțat, la Viena, în cadrul unei conferințe, directorul general al grupului, Rainer Seele.

La solicitarea Capital, reprezentanţii OMV Petrom au declarat că acum evaluează Legea offshore, dar o decizie finală de invesţii nu va avea loc în acest an.

În prezent, evaluăm Legea offshore pentru a înţelege cum va impacta business-ul offshore. Având în vedere intervalul de timp, prevedem că o decizie finală de investiţii nu va avea loc în trimestrul IV 2018″, au declarat joi pentru Capital reprezentanţii OMV Petrom.

Aceştia  mai spun totodată că „deblocarea şi dezvoltarea resurselor din Marea Neagră  este o oportunitate pentru România în ceea ce priveşte asigurarea independenţei energetice, venituri suplimentare la bugetul de stat şi dezvoltare economică”.

OMV Petrom deţine, alături de gigantul american ExxonMobil, concesiunea perimetrului de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, cea mai mare descoperire comercială de gaze din offshore-ul românesc.

Şeful OMV a arătat că Legea offshore, adoptată miercuri de Parlament, a fost aprobată prea târziu, ceea ce nu mai permite OMV să evalueze condiţiile prevăzute de aceasta şi să adopte o decizie în trimestrul IV al acestui an, cum îşi planificase iniţial. 

Şeful OMV s-a declarat nemulţumit şi de obligaţia impusă de lege producătorilor offshore de gaze de a vinde pe pieţele centralizate din România minimum 50% din cantitatea anuală de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, cu precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie.

„Suntem foarte preocupaţi de faptul că vom fi restricţionaţi în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă”, a spus Seele, subliniind că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România este aproape total independentă din punct de vedere energetic, importând mai puţin de 10% din necesarul său de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom.

 

Miercuri, Parlamentul a votat Legea offshore, cu o fiscalitate majorată chiar şi faţă de nivelul cuprins în legea trimisă de preşedintele Klaus Iohannis către reexaminare.

Investitorii s-au declarat însă nemulţumiţi de prevederile legii, iar parlamentarii au acceptat să reintroducă clauza de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce priveşte impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaţilor.

 În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte mari, cel mai important, în zona de apă adâncă, fiind Neptun Deep, operat de ExxonMobil şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve posibile de gaze între 42 de miliarde şi 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale. ExxonMobil este operatorul blocului.

Exxon şi Petrom au investit deja 1,5 miliarde dolari în prospecţiuni şi explorări în Marea Neagră, iar în acest an urmau să anunţe dacă vor lua decizia finală privind exploatarea comercială.

ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume listată la bursă, este lider global în producţie de hidrocarburi marine şi s-a alăturat OMV Petrom în anul 2008 în proiectul pentru activităţile de explorare din perimetrul Neptun – Zona de Apă Adâncă a Mării Negre.

Dezvoltarea perimetrului Neptun – Zona de Apă Adâncă ar putea fi prima productie de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România.

Costurile unui astfel de proiect de producţie gaze în zona de apă adâncă poate ajunge la câteva miliarde dolari. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 km distanţă de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite.

Cea mai mare campanie de explorare în apele de mare adâncime din Marea Neagră a fost încheiată de ExxonMobil şi OMV Petrom la începutul lui 2016. Costurile de explorare în total au ajuns la 1,5 miliarde dolari, care au dus la prima confirmare de gaze naturale în zona românească a Mării Negre.

 

În 2012, cele două companii au anunţat descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun.

Potrivit informaţiilor iniţiale, rezervele de gaze din acel perimetru ar fi cuprinse între 42 de miliarde şi 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Cele două companii au investit până acum 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni şi explorări în Marea Neagră. O decizie finală, dacă se va dovedi fezabil ca gazele să fie exploatate, din punct de vedere comercial, ar putea fi luată în 2019, iar, în varianta favorabilă, gazele vor ajunge în România cel mai devreme în anul 2020.

Este cel mai mare proiect de explorare a resurselor de hidrocarburi ale României din ultimele decenii.

 

Te-ar putea interesa și: