USR a avut mai mulți ”manipulatori falși” decât AUR, la alegerile din 2024

Studiul a investigat modul în care conturile cu comportament inautentic (cunoscute sub denumirea populară de conturi false) au fost utilizate pe paginile oficiale de Facebook ale principalelor partide politice din România care și-au înscris candidați la aceste alegeri.

Datele au fost publicate într-un număr special consacrat alegerilor europarlamentare din 2024 al revistei științifice „Media and Communication”.

Pagina oficială de Facebook a USR a înregistrat, pe durata campaniei electorale (10 mai 2024, ora 00:00 – 8 iunie 2024, ora 07:00), postări care au fost distribuite în proporție semnificativă de conturi cu activitate intensă. Peste o treime dintre distribuiri au provenit de la așa-numiții super-distribuitori, conturi care au repartizat aceeași postare de zece ori sau mai mult, fie pe propriul profil, fie în grupuri. În cazul unor postări, aproape jumătate (45%) dintre distribuiri au fost realizate de hiper-distribuitori, care au distribuit aceeași postare de cel puțin patru ori.

Pe pagina oficială de Facebook a AUR, 16,3% dintre distribuiri au fost realizate de super-distribuitori, iar 28,1% de hiper-distribuitori. Urmează PNL, cu 10,3% dintre distribuiri provenind de la super-distribuitori și 26,2% de la hiper-distribuitori. În cazul PSD, unele postări au înregistrat 12% dintre distribuiri realizate de super-distribuitori și 17,1% de hiper-distribuitori.

Studiul evidențiază, de asemenea, că partidele au beneficiat de activitatea unor conturi cu comportament pronunțat inautentic. Unele dintre aceste conturi au publicat până la 187 de postări într-o singură zi, iar altele au realizat 75 de postări succesive în doar 10 minute, echivalând cu o postare la fiecare opt secunde. Analiza arată că aceste conturi au fost adesea utilizate în scopuri politice: peste 40% dintre hiper-distribuitori au publicat exclusiv conținut politic, civic sau legat de teme de actualitate, însă 96% dintre aceste conturi nu și-au declarat afilierea politică în secțiunea „Despre”, așa cum recomandă Standardele Comunității Meta.

Facebook interzice folosirea conturilor false, dar nu aplică sancțiuni efective

Potrivit unui raport din 2017, Meta definește acest tip de comportament online ca fiind acțiuni realizate de „falși amplificatori”, al căror scop este manipularea opiniei publice și influențarea dezbaterii politice. Standardele Comunității Meta, codul de reguli pentru utilizatorii platformei, interzic explicit crearea și utilizarea conturilor false, precum și amplificarea artificială a popularității conținutului, considerând aceste practici o formă de „înșelăciune”.

Cercetătorii Samantha Bradshaw și Philip N. Howard, de la University of Oxford, descriu conturile cu activitate inautentică drept „trupe cibernetice, uneori formate din câțiva indivizi care gestionează sute de conturi false” și care funcționează ca echipe ale partidelor politice dedicate manipulării opiniei publice pe rețelele sociale. În plus, conform studiului realizat de Orestis Papakyriakopoulos, Juan Carlos Medina Serrano și Simon Hegelich (2020) de la Technische Universität München, aceste conturi pot ajunge să se poziționeze drept lideri de opinie, exercitând un efect de agenda-setting și generând o imagine alternativă a opiniei publice prin influențarea puternică a algoritmilor de indexare ai Facebook.

„Dacă tot vorbim despre propaganda rusă de pe rețelele de socializare și despre cât de dăunătoare este ea pentru România și pentru societățile democratice, în general, haideți să ne uităm și în ograda marilor partide politice românești, care se proclamă democratice, și la practicile de manipulare de manual pe care le folosesc, aș spune eu, fără niciun pic de responsabilitate. Toxicitatea rețelelor de socializare folosite iresponsabil nu mai este astăzi un secret pentru nimeni, iar datele cercetării noastre arată încă o dată că, pentru mulți politicieni, discuția despre dreptul la liberă exprimare, care ar fi îngrădit printr-o reglementare riguroasă a acestor platforme, este doar un paravan pentru manipulările pe care le practică sau le tolerează în vederea promovării propriilor candidați și ale agendelor lor politice. Dacă dorim să trăim în continuare în libertate, bucurându-ne, inclusiv, de libertatea de exprimare, este nevoie de o discuție în parametri onești despre funcționarea rețelelor de socializare, și acest lucru până nu va fi prea târziu pentru noi și, mai ales, pentru generația copiilor noștri”, a declarat coordonatorul echipei de cercetare, dr. Bogdan Oprea.