Astfel, Barcelona se alătură listei de orașe care decid eliminarea din trafic a mașinilor vechi care poluează mult. Conform unei legi locale intrate în vigoare la începutul acestui an, toate mașinile pe benzină înmatriculate înainte de anul 2000 și toate mașinile diesel înmatriculate înainte de 2006 sunt interzise pe străzile orașului între orele 7 și 20 în timpul săptămânii.

Pentru a putea controla această interdicție, autoritățile locale vor instala 150 de camere dedicate în punctele-cheie ale orașului, iar amenzile pentru cei care vor încălca noile reguli se vor situa între 100 și 150 de euro. Există și o excepție: mașinile în cauză pot intra în oraș de 10 ori pe an fără a risca amenzi, autoritățile acoperind astfel cazurile de urgență.

Conform statisticilor oferite de autoritățile catalane, decizia va afecta posesorii a aproximativ 125.000 de mașini, iar efectul imediat al interdicției va fi scăderea cu 15% a emisiilor de oxizi de azot (NOx) până în anul 2024.

Potrivit automarket.ro, acest lucru vine pe fondul unei deteriorări accentuate a calității aerului din Barcelona: nivelul de oxizi de azot este mai ridicat decât valorile normale încă din anul 2002, poluarea fiind responsabilă de 424 de decese premature pe an între 2010 și 2017.

Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului din Europa, în special poluanții nocivi, cum ar fi dioxidul de azot și pulberile în suspensie, potrivit raportului AEM intitulat „Calitatea aerului în Europa — Raport 2018en”.  Emisiile provenite din agricultură, producție de energie, industrie și gospodării contribuie, de asemenea, la poluarea aerului.

400.000 de europeni, ucişi de noxele din stradă

De altfel, calitatea slabă a aerului a provocat aproximativ 400.000 de decese premature în Europa şi aproape fiecare oraş european locuit este expus la niveluri de poluare care le depăşesc pe cele considerate sănătoase, se arată într-un raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) a Uniunii Europene (UE). În plus, poluarea este responsabilă şi pentru costuri suplimentare cu sănătatea în valoare de miliarde de euro.

Legislaţia UE cere statelor membre să monitorizeze nivelul, în special în zonele urbane, a unei varietăţi de poluanţi şi să acţioneze în cazul în care sunt atinse anumite limite.

Poluarea cu particule fine în zonele urbane a devenit ţinta unor restricţii mai aspre după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis în vara anului trecut că oraşele trebuie să ia măsuri dacă nivelul de poluare a aerului depăşeşte limita admisă într-un singur punct de măsurare, mai degrabă decât pe baza unei medii stabilite la nivelul unei regiuni.

Limitele UE sunt stabilite pe poluant, iar în 2017, 16 din cele 28 de state membre au raportat cel puţin un caz în care nivelurile de dioxid de azot, un gaz otrăvitor rezultat în urma funcţionării motoarelor maşinilor, depăşeau concentraţia medie anuală legală prevăzută de UE. Pe această listă se află Franţa, Belgia, Olanda, Spania, Germania şi Marea Britanie.

Unele staţii din Londra, de exemplu, au raportat niveluri de peste 50 micrograme de dioxid de azot pe metru cub faţă de concentraţia medie anuală legală a UE de 40 de micrograme, notează Reuters.

Diminuarea numărului maşinilor este un factor important în reducerea poluării aerului în oraşe, în special a dioxidului de azot, afirmă specialiştii. În multe părţi ale Europei şi în S.U.A., principalii poluanţi atmosferici care prezintă importanţă sunt dioxidul de azot (NO2) şi ozonul, astfel încât numai PM2.5 nu oferă o imagine reprezentativă a calităţii aerului şi a riscurilor pentru sănătate în unele regiuni.

Topul celor mai poluate oraşe din România

Topul global, pentru anul precedent, al celor mai poluate oraşe din lume în care au fost incluse şi peste 20 de oraşe din România, conform datelor de pe site-ul AirVisual. Oraşele româneşti incluse în topul privind gradul de poluare a aerului sunt: Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Văleni, Galaţi, Brăila, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti,  Ploieşti, Măgurele, Timişoara, Arad, Scheia, Brăniştea, Sibiu, Sâncărieni, Târgu-Mureş, Botoşani, Oradea, Bacău, Constanţa.

Pe primul loc al acestui top se situează Iaşi, cu un nivel de poluare moderat (27 pentru 2018), urmat de Cluj-Napoca, cu un nivel de poluare tot moderat (21.4 pentru 2018) şi urmat îndeaproape de Braşov cu un coeficient de poluare moderat (21.3 pentru 2018). Bucureştiul se află abia pe locul patru, înregistrând un coeficient mediu de poluare de 20.3 pentru anul 2018.
Cele mai bine clasate oraşe din acest top, aflate pe locurile 22, 21 şi 20 sunt: Constanţa cu un nivel de poluare moderat (12.4 pentru 2018), Brăila cu  un nivel de poluare moderat (12.5 pentru 2018) şi, respectiv, Galaţi cu un nivel de poluare moderat de 13.1 pentru 2018.
Clasamentul a fost realizat luând în considerare particulele în suspensie din aer, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Pentru realizarea topului a fost luat drept referinţă indicatorul PM2.5, considerat drept poluant cu impact major asupra sănătăţii tuturor poluanţilor atmosferici măsuraţi în mod obişnuit. Datorită dimensiunilor mici, PM2.5 este capabil să pătrundă adânc în sistemul respirator uman şi de acolo în întregul corp, provocând o gamă largă de efecte pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii.


Te-ar putea interesa și: