Modernizarea si extinderea aeroportului Otopeni va duce la exproprierea a 600 de hectare de teren. tarani din localitate si oameni de afaceri importanti isi freaca deja mainile si cred ca vor face o afacere buna.

Un om de serviciu intr-o primarie a unei comune oarecare nu castiga mai mult de cateva milioane de lei pe luna. Niculae Cote are insa norocul de a face curatenie pe holurile primariei unei localitati speciale. Tunari. Dar nu din salariul pe care i-l plateste statul isi alimenteaza sperantele, ci din hectarul de teren agricol pe care-l are, undeva, la marginea comunei. Nici cultivatul graului sau al porumbului n-o sa-l faca un om bogat, ci faptul ca terenul este foarte aproape de aeroportul Otopeni.

Care este legatura? Oficialii din Ministerul Transporturilor s-au gandit ca a venit vremea sa extinda perimetrul aeroportului, in asteptarea unei cresteri exponentiale a numarului de aeronave care-si vor lua zborul in urmatorii ani de pe pistele din apropierea terenului lui Cote. La cele 700 de hectare pe care se afla acum aeroportul, cu cele doua piste, terminale si zone de cargo, se vor adauga inca 600 de hectare pe care se vor dezvolta noi facilitati.

Exact la limita viitorului perimetru al aeroportului se afla terenul lui Niculae Cote. Cam prin acea zona se anunta a fi construit in urmatorii ani un parc industrial, iar terenul ar putea fi atractiv pentru investitori. Care deja cauta terenuri aproape. “Mi s-au oferit 10-15 euro pe metrul patrat de teren, dar il mai tin pentru ca s-ar putea sa iau mai multi bani”, spune Cote, care-si descopera talentul de negociator la 60 de ani. si la 15 euro metrul patrat, Cote tot ar castiga 150.000 de euro pe acel petic de pamant. El macar are de ales si poate negocia in timp, dar sute de alti localnici nu au alternativa.
In zona de extindere a aeroportului, pe cele 600 de hectare de teren, se vor face exproprieri in urmatoarea jumatate de an. Printr-o recenta ordonanta, care a trecut prin Guvern si a ajuns pe masa Parlamentului, terenul respectiv va trece in posesia aeroportului, iar proprietarii vor fi despagubiti. Dupa ce legea va intra in vigoare, reprezentantii aeroportului vor alege un evaluator autorizat, care va stabili pretul terenului. In functie de pozitie, pretul unui metru patrat de teren va diferi de la o parcela la alta. “In momentul acela, proprietarul terenului are doua variante: sa accepte pretul oferit de stat sau nu. Daca nu este de acord, se va merge in justitie si instanta va hotari pretul de despagubire”, a declarat pentru Capital Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor. Asta nu inseamna ca procesele vor dura ani de zile, in stilul romanesc, ci maximum cateva luni, pentru ca, spune Dobre, in acest caz exista “proceduri rapide”. Ministrul declara ca pe terenul de 600 de hectare nu exista nici o casa, acesta fiind utilizat acum doar pentru agricultura.

N-a fost stabilit inca pretul de achizitie, ci doar estimata o valoare orientativa de zece euro metrul patrat, pe bucata de teren dintre cele doua piste ale aeroportului, considerata de localnici si de agentii imobiliari ca fiind cea mai ieftina. Oricum, localnicii care urmeaza sa fie expropriati au asteptarile lor. Pensionarul stefan Ion, din comuna Tunari, are impreuna cu doi frati doua hectare de teren in zona pe care a “pus ochii” aeroportul. “Daca voiam sa vand terenul, l-as fi dat cu 14 euro metrul patrat din toamna, cand un strain a vrut sa mi-l cumpere. Dar eu sper sa castig mai mult”, marturiseste pensionarul. Pana la cat ar fi negociat pentru vanzare? “Cu vreo 20-22 de euro pe metru, as fi acceptat. Daca e vorba sa negociem cu aia de la aeroport, o sa-l dam, dar la o suma acceptabila pentru toata lumea”, mai spune stefan Ion, cu gandul la cei peste 400.000 de euro pe care i-ar putea primi de la stat.

Nu doar pensionarul Ion se va trezi cu “statul” la poarta ca sa-i cumpere terenul, ci si un alt Ion, mult mai versat in afaceri imobiliare. tiriac a cumparat in 2003 un teren de peste 48,3 hectare, exact in portiunea dintre cele doua piste ale aeroportului, unde nu se poate construi absolut nimic. Surse din piata imobiliara sustin ca tranzactii cu terenuri de lana piste, precum a celui mai bogat roman, s-au facut la o valoare de maximum doi-trei dolari metrul patrat. Sa nu fi stiut tiriac acum trei ani ca in scurt timp va veni statul sa-i cumpere terenul? Putin probabil, pentru ca exista o ordonanta din 1998, publicata in Monitorul Oficial, unde era si trasat viitorul perimetru al aeroportului si etapele de extindere.

Indiferent daca a stiut sau nu, a facut o afacere buna. Pentru ca va castiga, probabil, pe teren, peste 4,8 milioane de euro (la evaluarea orientativa de zece euro pe metru patrat a terenului dintre piste), adica de peste patru ori mai mult decat a investit. Oricum, astfel de calcule nu si-a facut doar tiriac, ci si alti “grei” in afaceri imobiliare, care au stiut din timp din ce parte “vine avionul”. Grigore Cote, viceprimarul din Tunari, spune ca in vecinatatea zonei de extindere au cumparat terenuri in ultimii ani Gigi Becali (zece hectare) si omul de afaceri libanez Fathi Taher (4,5 hectare), acesta din urma actionar la hotelul Marriott.

De ce e interesant un teren in imediata vecinatate a aeroportului? “Pentru ca, in general, in lume, in aceste zone de langa aeroporturi se dezvolta parcuri tehnologice, parcuri logistice, depozite de combustibili, hoteluri si multe altele”, explica Tudor Jidav, directorul general adjunct al Aeroportului Otopeni. In definitiv, nimeni nu se poate pune in calea progresului. Chiar daca dezvoltarea aeroportului ii va desparti pe vecinii de tarla Ion tiriac si Niculae Cote, fiecare isi va continua traiectoria ceva mai bogat.



Majoritatea proprietarilor terenurilor care vor fi expropriate sunt localnici, in general persoane in varsta, care detin de la 5.000 de metri patrati pana la patru-cinci hectare.

Grigore Cote,

viceprimar al comunei Tunari






In general, in lume, in aceste zone de langa aeroporturi se dezvolta parcuri tehnologice, parcuri logistice, depozite de combustibili, hoteluri si multe altele.

Tudor Jidav,

directorul general adjunct al Aeroportului Otopeni




Se Intampla si In alte cazuri

2002: Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a fost in pericol sa inregistreze un prejudiciu de cinci milioane de euro ca urmare a intarzierii lucrarilor de constructie a tronsonului Bucuresti-Fundulea, din cauza litigiului cu un proprietar al unui teren de 4.000 de metri patrati aflat pe traseul autostrazii.

Oficialii care se ocupau de constructia lucrarii la acea vreme au sustinut ca terenul fusese cumparat de o persoana fizica prin 1995-1996, “stiind ca pe aici va trece viitoarea autostrada, iar acum incearca sa speculeze acest fapt solicitand 300.000 de dolari despagubiri”.

2004 (august): Guvernul a aprobat inceperea procedurilor de expropriere a 1.207 de terenuri private din judetele Cluj si Bihor, situate pe o sectiune a autostrazii Brasov- Bors, valoarea despagubirilor ridicandu-se la 542,5 miliarde lei (circa 13,4 milioane de euro).

2005 (iulie): Executivul a aprobat fonduri de 12 miliarde lei vechi pentru despagubirea proprietarilor imobilelor care urmau sa fie expropriate pentru largirea segmentului de sosea Baneasa-Otopeni.


2006 (martie): Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care terenurile necesare extinderii Aeroportului Otopeni vor fi expropriate. Este vorba de o suprafata de circa 600 de hectare, aflata in comuna Tunari si in orasul Otopeni.

Pretul ar putea oferi surprize

Proprietarii asteapta 40 de euro pe metrul patrat de teren, evaluatorii cred ca nu

Din cele 600 de hectare care urmeaza sa fie expropriate, 170 sunt in comuna Tunari, iar restul apartin orasului Otopeni.



Reprezentantii Ministerului Transporturilor, si cei din conducerea aeroportului, dar si autoritatile locale sustin ca pe aceste terenuri nu exista nici o casa sau un alt fel de constructie. “Doar teren agricol”, spune Grigore Cote, viceprimarul comunei Tunari. Preturile terenurilor din aceasta zona variaza intre 15 si 30 de euro metrul patrat, in functie de cat de aproape sunt ele de utilitatile publice.

“Majoritatea proprietarilor terenurilor care vor fi expropriate sunt localnici, in general persoane in varsta, care detin de la 5.000 de metri patrati pana la patr-cinci hectare”, adauga viceprimarul. Suficient pentru a castiga din expropriere de la cateva zeci de mii la cateva sute de mii de euro. La Otopeni, situatia este exact pe dos: majoritatea terenurilor din arealul care va merge catre aeroport este in posesia unor proprietari mai noi, care le-au cumparat de la localnici in ultimii ani. “Acum, metrul patrat de teren in zonele care se spune ca vor fi expropriate costa intre 15 si 40 de euro”, afirma Silviu Gheorghe, primarul orasului Otopeni. El adauga ca a trecut mai bine de un an de cand in Otopeni s-a vandut un teren cu mai putin de zece euro metrul patrat. Silviu Gheorghe crede ca multi localnici care au terenuri in proprietate, in vecinatatea aeroportului, asteapta sa le vanda, pentru ca in zona exista anumite restrictii si nu se poate construi.

“De opt-zece ani, oamenii tot vin la primarie si intreaba cand va veni aeroportul sa le cumpere terenurile”, povesteste primarul. Evaluatorii sunt mai rezervati decat localnicii, care, se intelege, ar vrea sa castige cat mai mult pe terenurile lor. “Valoarea terenurilor din vecinatatea aeroporturilor este puternic viciata de mai multi factori, care tin de reglementarile din domeniul constructiilor”, spune Adrian Crivii, vicepresedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania. El adauga ca valoarea unui teren este direct proportionala cu potentialul sau grad de ocupare, care in acest caz este foarte mic, deoarece nu poti sa ridici cladiri peste o anumita inaltime impusa. si oricum, mare parte din facilitatile noii investitii vor fi incluse in perimetrul pe care il cumpara statul de la proprietarii de terenuri, fiind prevazute a se construi aici inclusiv parcari, zona de cargo si parc tehnologic.
Traficul pe aeroportul Otopeni a crescut cu 15% fata de anul precedent, ajungand la circa trei milioane de pasageri si 53.000 decolari si aterizari. Se estimeaza ca, la intrarea in UE, va creste cu 30%. In 2015, traficul va ajunge la 20 de milioane de pasageri.

De opt-zece ani oamenii tot vin la primarie si intreaba cand va veni aeroportul sa le cumpere terenurile.

Silviu Gheorghe,

primar Otopeni

Dezvoltarea Aeroportului Otopeni

Programul strategic de dezvoltare al aeroportului a fost aprobat inca din 1998, va fi implementat intre 2006 si 2015 si va completa lucrarile de modernizare executate pana in prezent, prin care s-au cheltuit circa 180 milioane de euro.

Modernizarea:

In faza I, intre 1994-1998, pe vechea structura a aeroportului au fost construite un nou terminal, Plecari Internationale, un terminal Finger si s-a amenajat parcarea din fata.

In faza a II-a, intre 1998 si 2005, s-au executat in modernizarea terminalului Sosiri Internationale, terminalului Sosiri si Plecari Interne si o parcare supraetajata noua.

In faza a II –extinsa si faza a III, din 2006, vor fi realizate corpul de legatura intre terminalul Plecari si Sosiri, pentru a se face transferul pasagerilor de pe trafic intern pe trafic extern, turnul de control si extinderea caii de rulare la pista doi.

Extinderea:

Se va desfasura intre 2006 si 2015 si va consta in amenajarea unei zone de parcare aeronave, o noua zona de terminal cu parcari supraetajate, o zona viabilizata cargo si o zona de parc tehnologic, tot viabilizata.

Tot in acest program se vor realiza si conexiunile cu viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov, cu linia de metro spre oras, un centru de afaceri intern si un hotel de
200 de camere.

Baneasa, In furci caudine

Uneori exista presiune in sens invers: afacerile cu terenuri forteaza desfintarea unor aeroporturi. Aeroportul Baneasa se judeca de patru ani pentru terenurile sale, apropierea lui de oras fiind o miza mult mai mare pentru speculanti decat pentru sustinatorii pastrarii aeroportului.

O firma falimentara, cu un singur angajat, Aviatia Utilitara 2000 SRL, din Petrosani, judetul Hunedoara, are pe rol mai multe procese cu Aeroportul International Bucuresti Baneasa si Ministerul Transporturilor pentru revendicarea a peste zece hectare de teren. Pentru primul hectar, unde exista si constructii ale firmei fantoma a si obtinut o prima victorie in instanta, contestata imediat de reprezentantii aeroportului Acum exista pe rol si un proces privind anularea certificatului privind dreptul de proprietate, obtinut deja de societatea din Petrosani. Urmatoarea infatisare va fi in luna mai.

Prin prisma acestei lupte, Aeroportul Baneasa pierde din prestanta si lupta pentru supravietuire, in ciuda cresterii continue a traficului aerian. Un important operator, Carpatair, care ii aducea numerosi clienti, a anuntat ca se muta pe Otopeni, din cauza conditiilor improprii ale aeroportului.
Acest aeroport se afla in inima unei viitoare zone rezidentiale de lux. De aceea, terenurile sunt valoroase, pretul fiind estimat la peste 50 euro/mp. In plus, terenurile cu acces la DN1 au potential comercial, in prezent fiind concesionate unor reprezentante precum Lukoil si Mitsubishi.