A respectat BNR legea și ce a promis în fața Parlamenului?

Black Friday este ziua în care magazinele online oferă cele mai mari reduceri din an, aşa ar trebui, însă cei care sunt în căutarea unui anumit produs realizează că reduceri mai mari se fac cu ocazia altor promoţii din timpul anului.

Pe 14 octombrie 2008, Guvernatorul BNR a susținut un discurs în Parlament, în care spunea: „Prin lege suntem deci obligaţi, dacă apare vreo problemă de lichiditate în sistem (nu de solvabilitate), să asigurăm lichiditatea necesară şi, cu această ocazie, explic şi de ce nu a trebuit să luăm măsurile pe care ţări occidentale le-au anunţat“. Isărescu a continuat: „Deci noi nu vom face nimic altceva decât să aplicăm legea dacă va apărea o lipsă de lichiditate…Trebuie să recunosc că resimţim unele efecte, dar nu sunt fundamentale şi, cum vă spuneam, nu sunt probleme de lichiditate. Cum s-a observat, dobânzile au crescut cu mult peste nivelul dobânzii de politică monetară, deși, paradoxal, exista exces de lichiditate la nivelul întregului sistem…BNR e gata să le sprijine cu injecţii de lichiditate; avem instrumentele necesare, pe unele le-am pus în funcţiune, pe altele le avem pregătite“. Pe scurt, guvernatorul ne asigura că în piața interbancară exista excedent de lichiditate, dar dacă s-ar întâmpla să apară „probleme“, e OBLIGAT PRIN LEGE să asigure lichiditatea din sistem.

Să ne uităm la datele publicate de BNR! Arată că piața interbancară a avut deficit de lichiditate începând cu octombrie 2008, exact luna în care Guvernatorul spunea în Parlament că piața interbancară are excedent. Deficitul s-a accentuat pe tot parcursul lui 2009. Deși a spus că va asigura lichiditatea pentru a respecta legea, BNR a reacționat altfel. A injectat lichiditate pe 10 noiembrie 2008 la o scadență de 7 zile. În plus, băncile ceruseră de la BNR 1,8 miliarde de lei pentru a acoperi nevoile de lichiditate, dar BNR a oferit doar 500 milioane de lei. Următoarea injecție  a fost făcută pe 15 aprilie 2009. Astfel, deși piața avea deficite mari, se pare că BNR nu a respectat legea și nu a asigurat lichiditatea necesară pentru a echilibra situația. Totuși, situația trebuia echilibrată cumva. În lipsa injecțiilor de lichiditate, sistemul bancar a trebuit să se împrumute de la BNR în schimbul obligațiunilor de stat la o dobândă mult mai mare decât dacă BNR ar fi injectat lichiditate. Astfel, comportamentul BNR a dus la creșterea dobânzilor doar prin faptul că banca centrală a refuzat să injecteze lichiditate, deși era obligată prin lege. Există o diferență, în afară de dobândă, între lichiditatea injectată de BNR și cea obținută la dobânzi penalizatoare? Da. BNR putea și trebuia să injecteze lichiditate la scadențe mai mari, chiar și 7 zile, pe când băncile împrumutau de la BNR doar pentru a acoperi balanța de la sfârșitul zilei. Pentru a-și asigura finanțarea portofoliilor în lipsa injecțiilor de lichiditate, băncile trebuiau să repete aceste operațiuni zilnic. Avem două probleme aici: în primul rând, BNR pare că nu a respectat legea și ce a promis în Parlament. Ar fi interesant să vedem o comisie care să investigheze deciziile de atunci. În al doilea rând, avem mai multe dovezi care arată că recesiunea din 2009 și criza care a urmat în România au cauze monetare.

Florin Cîțu,
Analist financiar