O țară importantă, care este considerată a doua economie a zonei euro, a intrat în recesiune în primul trimestru din 2021. Este vorba de Franța, care a înregistrat un declin de 0,1%. Informațiile oficiale au fost publicate vineri, transmite Reuters.

Institutul Naţional de Statistică (Insee) estimase iniţial un avans al economiei franceze de 0,4% în primele trei luni din acest an. Cu toate acestea, astăzi a revizuit în jos datele, în urma scăderii peste aşteptări înregistrate în sectorul construcţiilor. Este al doilea trimestru de declin consecutiv, după ce în trimestrul patru din 2020 PIB-ul Franţei înregistrase un recul de 1,5%.

Un nou indiciu al dificultăţilor cu care se confruntă Franţa îl reprezintă cheltuielile gospodăriilor. Acestea sunt în mod tradiţional un motor al creşterii economice. Ele au scăzut, însă, cu 8,3% în aprilie, în urma noilor restricţii impuse pentru a stopa al treilea val al pandemiei de coronavirus (COVID-19). Venitul real disponibil al gospodăriilor a scăzut cu 1% în primul trimestru din 2021, în timp ce rata de economisire a coborât la 21,8%, de la 22,7% la finalul lui 2020.

Autoritățile din Franța s-au întrecut în previziuni optimiste

Ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, a susținut, în urmă cu o zi ca va exista un avans de 5% al economiei franceze în 2021. “Criza a rămas în urma noastră, deşi rămânem prudenţi”, a spus el. La rândul său, guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, se aşteaptă la o creştere de 5% în acest an, în pofida incertitudinii create de pandemie.

Declinul anual al PIB-ului Franţei în 2020, de 8%, a fost uşor peste previziunea iniţială de 8,2%, se arată în comunicatul Insee. De asemenea, instituţia a confirmat că deficitul public al Franţei s-a situat la 9,2% din PIB anul trecut.

Uniunea Europeană a suspendat, în luna martie a anului trecut, aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

Sursă foto: Dreamstime