Cea mai fracventă minciună – exagerarea experienței în câmpul muncii, practicată de peste jumătate din aplicanții selectați pentru sondajul Mindit. Motivul este, evident, dorința de a impresiona angajatorii, însă pe alocuri se poate ajunge la un vertiabil fals în acte, în condițiile în care 3% din candidați se laudă că au lucrat într-o companie care, ulterior, neagă acest fapt.
Alte necorcondanțe, mai puțin grave, privesc anul absolvirii studiilor universitare sau denumirea postului ocupat într-o firmă.
Potrivit Irinei Arsene, fondatoarea primei companii autohtone de background screening, „Într-o țară în care promovabilitatea la examenele importante este din ce în ce mai scăzută, în care oamenii se bazează pe faptul că nimeni nu verifică autenticitatea informațiilor oferite de către candidați, în care bazele de date publice aproape că nu există, fenomenul diplomelor false este o stare de fapt. Mindit încearcă să estompeze aceste manifestări și să atragă atenția asupra necesității unei verificări minuțioase și profesioniste”.
Potrivit acesteia, deși background screening (verificarea detaliată a informațiilor cuprinse în CV-ul unui candidat) este o practică normală și uzuală în țările dezvoltate, mai ales acolo unde piața de HR s-a maturizat, pe piața locală procesul este mai dificil. Legislația românească nu facilitează încă verificările de identitate sau istoric de credit, care pot aduce informații importante asupra profilului candidatului. O altă provocare căreia un astfel de demers trebuie să îi facă față este reticența companiilor în a oferi foarte multe informații despre un angajat care  nu a plecat în condiții amiabile.


Te-ar putea interesa și: