Capital: Cum poate fi caracterizată piața gazelor din Europa față de cea a SUA? Care sunt principalele diferențe?
Tom Holst: Potrivit AIE (Agenția Internațională pentru Energie – International Energy Agency), Uniunea Europeană – a doua cea mai mare piață de gaze din lume – va deveni din ce în ce mai dependentă de importuri din cauza scăderii producției interne de gaz și a cererii din ce în ce mai mare.

În prezent ne aflăm în cele mai timpurii faze ale activității de explorare din Europa Centrală. Gazele naturale din argilite ar putea desigur îmbunătăți securitatea energetică a Europei și ar putea aduce și avantaje economice semnificative. Ne-am angajat să ajutăm Europa Centrală să afle mai multe despre resursele sale.
Spre deosebire de Statele Unite, în Europa Centrală există prea puține date geologice sau de producție preliminară în sonde din argilite. În această regiune există puține sonde forate pentru a determina potențialul de hidrocarburi din straturile de argilite.  Activitățile de explorare pe care compania Chevron le întreprinde acum vor fi importante pentru evaluarea potențialului resursei.

România are o istorie de peste 150 de ani în industria petrolului și a gazelor, având o vastă  experiență în lucrările de explorare și exploatare, fiind, totodată, una dintre primele țări din lume care a produs petrol și a avut rafinării. România se mândrește cu peste 250.000 de sonde de petrol și gaze dintre care mai mult de 23.000 sunt sonde de explorare, beneficiază de recunoaștere internaţională în pregătirea inginerilor și are universități renumite pentru pregătirea profesioniștilor din industrie. De asemenea, România a avut o lungă tradiție în dezvoltarea de tehnologii și echipamente pentru industria de petrol și gaze. Chevron recunoaşte valorile pioneratului României în industria petrolului și a gazelor. Suntem onorați să sprijinim România să continue această tradiţie în condiții moderne, cu ajutorul tehnologiei avansate, specialişti şi o vastă experienţă în sectorul energetic.

Capital: În SUA redevențele pentru gaze ajung la proprietarul terenului; în România ajung la statul român. Se poate spune că acestă diferență este definitorie pentru modul în care abordează românii problema exploatărilor gazelor de șist?
Tom Holst: Chevron România operează conform legilor și reglementărilor din România și Uniunea Europeană, precum și respectând cele mai bune practici ale industriei petrolului și gazului.

Compania operatoare generează venituri la Guvern prin impozite, redevențe și taxe, care pot fi reinvestite în comunitățile locale sau în servicii naționale critice cum ar fi sănătatea sau educația. Operațiunile din jurul gazelor naturale implică multe activități în decursul a mai mulți ani, creând astfel beneficii de durată în mai multe sectoare ale economiei, atât la nivel local, cât și național.

Capital: Cum doriți să-i convingeți pe oamenii care se împotrivesc proiectului?
Tom Holst: Chevron își reiterează angajamentul de a colabora cu comunitățile locale pentru a explica beneficiile gazelor naturale. Credem că atunci când românii vor înțelege potențialele beneficii ale țării lor – securitatea energetică, dezvoltarea economică, oportunități de angajare etc. – vor fi convinși că beneficiile sunt net superioare riscurilor din această industrie.
Înțelegem că, pe plan local, comunitățile au întrebări și preocupări cu privire la orice activitate industrială. Ne-am angajat ferm să răspundem tuturor îngrijorărilor exprimate, prin consultări frecvente cu factorii interesați, de la toate nivelurile. Transparența provine dintr-un dialog deschis, reciproc și rațional, bazat pe fapte și cunoștințe științifice și tehnice.

Ca parte a acestui angajament, Chevron Romania desfășoară sesiuni de informare în comunitățile locale pentru a aduce la cunoștință și pentru a răspunde întrebărilor de interes public în ceea ce privește activitățile de explorare pe care intenționează să le desfășoare în județul Vaslui. Acestea sunt o continuare a sesiunilor de informare pe care Chevron le-a efectuat în regiune, încă din februarie 2013, perioadă în care a vorbit cu primăriile, a mers din casă în casă și a organizat dezbateri publice. Prin aceste campanii, am aflat că oamenii sunt interesați să primească informații corecte, bazate pe fapte științifice, și vor să înțeleagă mai mult despre gazele naturale din argilite.

Vom continua să comunicăm deschis și să oferim oamenilor informații, astfel încât ei să judece și să decidă singuri.

Capital: Cum se explică problemele din SUA legate de înfiltrarea gazelor în pânza freatică (care au apărut în anumite regiuni)? Este aceasta o problemă locală sau cauzele sunt altele?
Tom Holst: Fracturarea hidraulică este o tehnologie care se utilizează în explorarea petrolului și a gazelor încă din anii ’40, în peste două milioane de sonde la nivel global, inclusiv în România.
În SUA, 90% dintre sondele de petrol și gaze naturale sunt supuse fracturării pentru a stimula producția. Astfel, fracturarea hidraulica a fost folosită în peste 1,1 milioane de puțuri din SUA. Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) din SUA a declarat că nu există nicio legătură între poluarea apelor subterane și utilizarea fracturării hidraulice. Și nu este vorba despre 1.000, nici de 10.000, nici măcar de 100.000 de sonde, ci de peste 1 milion.

Mai mult, rapoarte complexe ale unor autorități și experți independenți au demonstrat în mod constant că nu există nicio legătură între contaminarea pânzei freatice și fracturarea hidraulică.
Apariția metanului în puțurile de alimentare cu apă din Pennsylvania este un aspect bine cunoscut. U.S. Geological Survey (Serviciul Geologic al SUA) a publicat recent, la sfârșitul lunii iunie, un raport care a identificat metan, la nivel detectabil, în 30% din puțurile de apă din care au prelevat probe, în zona în care nu avusese loc niciun foraj.

Într-un alt studiu recent publicat de jurnalul Groundwater și recenzat de colegii lor de la Asociația Națională Ground Water, s-a constatat că “în cele 1.701 de puțuri de alimentare cu apă testate, din nord-estul Pennsylvaniei, metanul este omniprezent în apa subterană…” dar nu are nicio legătură cu extracția gazelor naturale din argilite.

”Energy In Depth” oferă o analiză a unui studiu recent efectuat de Duke și concluzionează: “practic, cercetătorii au găsit metan în toate puțurile de apă din care au luat probe, indiferent de apropierea lor de sondele de gaze naturale. Ei sugerează că aceste concentrații de metan pot fi legate de sondele din câmpul Marcellus. Dar testarea dinaintea forajelor în exact aceeași regiune a statului, efectuate de federalii de la U.S. Geological Surveyral, a contrazis această afirmație. Și nu este întâmplător că nu există încă dovezi cum că fluidele de fracturare hidraulică ar migra din adâncime și ar contamina stratele acvifere”.
Totodată, Chevron va testa cu regularitate apa subterană din împrejurimile amplasamentelor unde își desfășoară activitățile. Înainte de a începe forajul, se colectează probe din sursele locale de apă, inclusiv din fântâni, și se testează pentru a detecta prezența hidrocarburilor și a anumitor substanțe chimice. După finalizarea sondei, se colectează din nou probe de apă. Prin compararea probelor, putem monitoriza condițiile de calitate a apei înainte și după încheierea activității.
Accesul la informația corectă și concretă despre procesele de explorare și dezvoltare va ajuta din ce în ce mai mulți oameni să înțeleagă că gazul natural din argilite reprezintă o oportunitate pentru obținerea securității energetice, pentru a crea noi locuri de muncă și a dezvolta o energie mai curată, în condiții de siguranță și în mod responsabil.

Capital: În Polonia, Chevron a intentat proces civil persoanelor care au împiedicat accesul angajaților companiei la perimetrul ce urma a fi explorat. Se va ajunge și în România la proces dacă cei de la Pungești continuă să blocheze accesul la perimetru?
Tom Holst: Chevron respectă dreptul fiecărei persoane la opinie. Rolul nostru – adică rolul pe care Chevron îl poate juca în dialogul cu oamenii – este acela de a se asigura că oamenii dețin informații corecte și că discuția este solidă, bazată pe fapte. Totodată, considerăm că oamenii vor să înțeleagă beneficiile care există pentru România și vor să fie informați corect.

Ne străduim să lucrăm îndeaproape cu toți membrii comunității și să identificăm nevoile lor. Acționăm ca un bun vecin și respectăm preocupările comunităților oferind un dialog deschis, onest și în timp util. Sprijinim discuțiile publice pe probleme legate de gazele naturale din argilite și suntem de părere că acestea ar trebui să aibă la bază date științifice și informații din raporte serioase.

Capital: Cât de mare este investiția într-o exploatare de gaze de șist comparativ cu o exploatare „clasică”? Cât de mult contează prețul de vânzare a gazelor de pe piața, astfel încat exploatarea să fie viabilă?
Tom Holst: Este prea devreme să vorbim despre costurile și investițiile din etapa de exploatare. Deocamdată, nu știm dacă producția de gaz natural din argilite va fi viabilă comercial în România.

În acet moment, în România, ne aflăm în etapa de explorare. În sud-estul României, în zona Dobrogei desfășurăm studii geofizice 2D, iar în perimetrele concesionate din județul Vaslui vom efectua, în 2013, doar activități de explorare.
Având în vedere că suntem în etapa de explorare, Chevron nu are și nici nu a cerut aprobarea necesară pentru folosirea fracturării hidraulice deoarece nu o folosim în acestă fază. În cadrul acestei etape, compania noastră urmărește să identifice caracteristicile formațiunilor geologice existente. Fluidul de fracturare și aditivii din compoziție se stabilesc în funcție de rezultatele analizei geologice.

Capital: Cât de mari sunt rezervele de gaze de șist la nivel mondial și cât reprezintă acestea în consumul global?
Tom Holst: Gazele naturale extrase din formațiunile argiloase au devenit în scurt timp una dintre principalele surse de gaz în Statele Unite, iar alte țări din întreaga lume își evaluează în acest moment, posibilitatea valorificării acestei surse de energie în curs de dezvoltare.
Agenția Internațională pentru Energie estimează că, în prezent, resursele mondiale recuperabile de gaze din argilite sunt de aproximativ de 208 trilioane de metri cubi. Astfel, într-o bună zi, această sursă este posibil să ofere beneficii similare și altor țări.
Deși explorarea și dezvoltarea acestor resurse în afara Statelor Unite sunt încă în faze incipiente, Chevron achiziționează terenuri în întreaga lume. Suntem în diferite stadii ale fazei de explorare în mai multe țări, cum ar fi Argentina, Canada, China, Polonia, Ucraina și România.


Capital: Ce alternative există pentru gazele de șist? În cât timp ar putea deveni semnificativ viabile sursele de energie verde?
Tom Holst: Gazul natural din argilite este el însuși o alternativă pentru alte resurse de energie.
Gazul natural este combustibilul cu cea mai mică emisie de carbon, aceasta ajungând până la jumătate din cantitatea de CO2 pe care o emană centralele pe bază de cărbune. În cazul în care înlocuiește cărbunele, gazul natural din argilite ar putea avea o contribuție majoră la reducerea emisiilor de CO2 în timpul generării energiei în Europa.
Generarea de gaz este controlabilă și flexibilă, capabilă să ofere o platformă stabilă pentru a echilibra energiile regenerabile (cum ar fi cea eoliană și solară) care vor fi din ce în ce mai multe în următorii ani. În acest sens, gazele naturale, inclusiv cele din arigilite, pot reprezenta un pas important în asigurarea productivității continue și a securizării rezervelor pe măsură ce înaintăm spre o economie globală cu emisii de carbon din ce în ce mai mici.

Acest articol a apărut în Suplimentul RESURSE NATURALE – GAZE realizat de Capital și a fost distribuit cu ediţia print numărul 47 a revistei Capital din săptămâna 25 noiembrie – 1 decembrie 2013