"Proiectul privind cardul se sănătate Cardul de sănătate nu trebuie să fie un instrument care să permită accesul la multe date personale", crede preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.

Acesta crede că documentul nu trebuie să fie un instrument cu ajutorul căruia să poţi avea acces la foarte multe date personale, pentru a evita abuzurile.
"Concentrarea unor informaţii într-un singur loc, la care să aibă acces autorităţile statului şi fără să existe mijloace performante de a le proteja, este un mare pericol pentru orice cetăţean, pentru că, dacă are acces o firmă de asigurări, dintr-o dată îţi fixează o altă primă de asigurare", a mai spus Astărăstoae.

Potrivit acestuia, cardurile de sănătate au scopul de a urmări cheltuirea fondurilor în sistemul de sănătate şi ele trebuie să cuprindă, în afară de datele de identificare, doar aspecte care ţin de circuitul banilor: doar primirea unei reâete cu valoarea aferentă, nu şi medicamentele de pe reţetă, dacă pacientul este asigurat sau nu nu este asigurat şi care este fondul pe care îl are la dispoziţie.
Potrivit legii 95/2006 (anul în care a fost demarat acest proiectul extrem de tărăgănat)  cardul national de sănătate ar trebui să conţină: date de identificare a detinătorului, dovada contribuţiei la asigurările de sănătate, numărul solicitărilor de servicii medicale.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat, pe 19 decembrie 2012, primele carduri electronice, în cadrul unui program-pilot care a funcționat la Arad. La nivel național, sistemul de carduri electronice va fi implementat cel mai probabil din 2014.


Te-ar putea interesa și: