Odată cu decizia Rezervei Federale a SUA (FED) de a strânge șurubul tiparniţei de bani, multe țări, printre care şi România, s-au confruntat cu retrageri ale investitorilor, concomitent cu majorarea costurilor de finanțare. Situaţie care a acutizat criza finanțărilor pentru companii și chiar pentru bănci şi a arătat cât de necesară este prezența investitorilor pe termen lung. În aceste condiţii, „am avea nevoie de o îmbunătățire a ratingului de țară pentru ca finanțarea corporate să se poată face pe piața internă, eventual prin obligațiuni pe termen lung“, spune Dragoș Neacșu, președinte Erste Asset Management.
Şi Guvernul speră că îmbunătăţirea ratingului îl va ajuta să se împrumute mai ieftin, mai ales că în ultima vreme din piaţă i s-au cerut dobânzi tot mai mari la titlurile de stat. Astfel, la ultimele două licitaţii de titluri pe cinci ani randamentele au crescut de la 4,45% la 5,17%. La titlurile pe zece ani, Ministerul Finanţelor nu a mai reuşit, la ultima licitaţie, să împrumute nimic, piaţa cerând randamente de peste 5,6%, mult peste ce era statul dispus să accepte, în condiţiile în care la licitaţia precedentă se împrumuta cu doar 5,03%.
Decizia FED se va resimți mai puternic pe piața noastră în septembrie-octombrie, existând deci ceva timp pentru continuarea consolidării fiscale și atragerea de investiții străine directe, eventual prin privatizările deja anunțate. Susținută și de recenta ieșire din procedura de deficit excesiv, România ar putea decide, în perioada imediat următoare, încheierea unui nou cu FMI. Doar în aceste condiții s-ar putea lua în discuție îmbunătățirea cu o treaptă a ratingului de țară sau măcar a perspectivei pe termen lung, de la stabilă la pozitivă. Cel mai devreme, acest lucru ar fi posibil în ultimul trimestru al anului.

Pro și contra „Investment Grade“
Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank, crede că îmbunătățirea ratingului nu va avea loc prea curând. Pe 9 mai, agenţia Standard & Poor‘s a confirmat ratingurile de credit ale României la „BB+“ pentru finanţarea pe termen lung, respectiv la „B“ pentru datorii pe termen scurt, cu perspectivă stabilă, apreciind că procesul de consolidare fiscală va continua, cu riscuri în privinţa perspectivelor economiei.  S&P menţine astfel România în categoria speculativă, sau „junk“, nerecomandată pentru investiţii pe termen lung. „Creșterea economică scăzută pe termen scurt, precum și îndatorarea externă pronunțată, nu poate aduce o îmbunătățire rapidă a ratingului de țară“, precizează   Muscalu.
Nici Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, nu crede că mai devreme de șase luni ne putem aștepta la vreo modificare a ratingului. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, spune că e prematur să se pronunțe în această problemă. El arată că prima de risc la împrumuturile suverane a crescut acum și pentru țări ca Germania sau SUA, lăsând să se înțeleagă că același lucru i se poate întâmpla și României. Cum randamentele la titlurile de stat sunt acum pe pantă crescătoare, Voinea crede că e bine să avem un nou acord cu FMI și instituțiile internaționale, chiar dacă e doar unul preventiv, şi speră că acesta, împreună cu ieşirea din procedura de deficit excesiv, ne va ajuta să scăpăm de categoria „junk“ în care ne plasează ratingul de ţară.

Cel mai devreme în trimestrul patru am putea asista la o îmbunătățire a ratingului de țară sau măcar a perspectivei, de la stabil la pozitiv. Dragoș Neacșu, președinte, Erste Asset Management

Ieșirea României din procedura de deficit excesiv, împreună cu un acord preventiv cu FMI și UE, poate duce la îmbunătățirea ratingului de țară. Liviu Voinea, ministru delegat pentru buget