În contextul în care internetul de mare viteză reprezintă coloana vertebrală a serviciilor de telecomunicaţii cât şi a pieţei unice digitale pe CE încearcă să o construiască, instalarea sa este încetinită de un mozaic de norme şi practici administrative naţionale şi regionale, informează un comunicat dat publicităţii la Bruxelles.

‘În cele mai multe zone, normele actuale afectează competitivitatea Europei’, a comisarul european pentru agenda digitală Neelie Kroes.

Proiectul de regulament prezentat marţi se bazează pe cele mai bune practici în vigoare la ora actuală în Germania, Spania, Franţa, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie, dar lasă, în mare parte, aspectele organizatorice la latitudinea statelor membre.

‘Toată lumea are dreptul să dispună de servicii de bandă largă de mare viteză. Doresc să elimin birocraţia care ne împiedică să ajungem la acestea. CE doreşte ca aceste servicii de bandă largă să fie obţinute mai repede şi mai ieftin’, a mai spus Neelie Kroes.

Normele ar deveni direct aplicabile pe întreg teritoriul UE după obţinerea acordului Parlamentului European şi al Consiliului UE. Practic, CE doreşte să abordeze patru domenii principale. Primul dintre acestea ar fi asigurarea adaptării prin construcţie a clădirilor noi sau a celor renovate la instalarea benzii largi de mare viteză. Apoi, CE propune deschiderea accesului la infrastructură în condiţii corecte şi rezonabile, inclusiv de preţ, la conductele, canalele, gurile de acces, dulapurile, stâlpii, pilonii, antenele, turnurile şi alte structuri de sprijin existente.
În al treilea rând se doreşte asigurarea unei coordonări superioare a lucrărilor de construcţii, prin autorizarea oricărui operator de reţea de a negocia acorduri cu alţi furnizori de infrastructură. În final, se pune accentul pe necesitatea simplificării procesului complex şi îndelungat de acordare a autorizaţiilor, în special pentru piloni şi antene, prin introducerea unui termen de şase luni pentru acordarea sau refuzarea autorizaţiilor şi autorizarea depunerii cererilor prin intermediul unui punct unic de contact.

În prezent există puţină transparenţă privind infrastructura fizică existentă adecvată pentru instalarea benzii largi şi nu există norme uzuale adecvate pentru instalarea benzii largi pe întreg teritoriul UE. De asemenea, lipseşte o piaţă pentru infrastructura fizică şi posibilitatea de a utiliza infrastructura corespunzătoare altor utilităţi publice. Reglementările din anumite state membre chiar descurajează companiile de utilităţi publice să coopereze cu operatorii de telecomunicaţii, se mai menţionează în comunicatul executivului comunitar.
Sursa: Agerpres