Întrebat dacă este democrat, lider autoritar sau pucist, premierul român a răspuns că este un democrat înflăcărat de când avea 17 ani, când a ieşit în stradă, asumându-şi un mare risc personal, pentru a protesta împotriva dictaturii comuniste. „Am condus organizaţia de tineret a partidului meu la negocierile pentru aderarea României la UE în 2007. Nu sunt pucist. Sunt european convins, iar Europa unită este viitorul României. Şi acelaşi comportament l-am adoptat şi în funcţia mea de premier”, a adăugat Ponta, citat de Agerpres.
Victor Ponta a mai spus că „îl doare” şi este pentru el „un şoc” modul în care CE (Comisia Europeană) vede ultimele evenimente din Romînia; recent a fost convocat la Bruxelles şi acuzat că ar submina statul de drept şi democraţia, în acest context Jose Manuel Barroso afirmând că evenimentele din România au zguduit încrederea UE şi solicitând revizuirea deciziilor guvernului în unsprezece cazuri concrete.
„(…)Barroso are dreptate. Recunosc că trebuie să-mi reproşez că activitatea mea la guvern nu a fost întotdeauna bine explicată şi că nu am comunicat suficient de bine cu Europa. Nu am probleme în a explica informaţii deficitare şi neclarităţi care îi deranjează pe partenerii noştri europeni. Din acest motiv, după întoarcerea mea de la Bruxelles, mi-am asumat responsabilitatea de a clarifica toate punctele critice şi de a face paşii necesari pentru a-i convinge pe partenerii noştri europeni – chiar şi acele puncte care nu intră în responsabilitatea mea, ci în responsabilitatea parlamentului”, a explicat Ponta
În ceea ce priveşte acuzaţiile de îngrădire a atribuţiilor Curţii Constituţionale, premierul român a afirmat că scopul lui nu a fost niciodată acesta. UE a insistat pentru anularea ordonanţelor de urgenţă prin care s-ar fi putut renunţa la anumite legi, a subliniat Der Spiegel.
Referitor la faptul că Herta Muller împreună cu alţi scriitori români renumiţi au deplâns faptul că guvernul a îngrădit libertăţile culturale în România prin trecerea ICR în subordinea Senatului şi, în consecinţă, politizarea Institutului, Ponta a promis că în acest context nu există motive de îngrijorare.
De asemenea, întrebat despre procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi despre referendumul din 29 iulie, Ponta a clarificat faptul că în Europa nu s-a înţeles faptul că procedura de suspendare nu a fost decizia sa personală, „ci decizia Parmanetului care în repetate rânduri a fost de părere că Băsescu şi-a încălcat competenţele”.
Când a venit vorba despre faptul că nenumăraţi politicieni de la Bruxelles au declarat că aderarea la Schengen va depinde de respectarea promisiunilor guvernului în chestiuni ce ţin de democraţie, Victor Ponta a răspuns că o opoziţie faţă de aderarea României la Schengen ar fi „un mare păcat pentru noi, dar şi o pierdere gravă pentru partenerii noştri, pentru întreaga Europă”.
România trece printr-o criză economică gravă. Moneda naţională a scăzut la un minimum istoric în raport cu euro şi dolarul, luptele de putere dintre premier şi preşedinte au paralizat economia, iar viitorul creditului în valoare de cinci miliarde de euro cu FMI este incert, notează Der Spiegel.
Întrebat şi despre relaţiile dintre guvernul român şi cancelaria germană, pe care Der Spiegel le-a calificat drept tensionate, săptămânalul german amintind aici de convocarea ambasadorului României la Berlin în biroul cancelarului german, lucru echivalent în diplomaţie cu o trimitere acasă, Ponta a răspuns că face tot ce îi stă în putinţă pentru a linişti Germania.
Sursa: Agerpres
