Cu ocazia alegerilor pentru primării și consilii județene, fiecare formațiune politică importantă are liber la cheltuieli electorale de zece ori mai mari decât cele permise cu ocazia parlamentarelor și de nu mai puțin de 75 de ori mai mari decât pentru prezidențiale.
Cu toate acestea, partidele au declarat că au alocat pentru campania de la alegerile locale din iunie 2008 fonduri mai degrabă modeste. PDL și PSD au anunțat cheltuirea unor sume aproape identice (27, respectiv 26 de milioane de lei), în timp ce pe poziția a treia s-a aflat PNL, cu 18,5 milioane de lei. UDMR (cu 3,8 milioane de lei), PC (cu două milioane) ori PNȚCD și PRM (cu puțin peste un milion de lei fiecare) s-au situat la mare distanță de podium. În total, costurile la nivel național ar fi fost în jur de 80 de milioane de lei (adică aproximativ 22 de milioane de euro).

Un calcul simplu ne arată că fiecare din cele trei mari partide a declarat că a cheltuit, în medie, între 5.700 și 8.500 de lei pentru fiecare post de primar ori președinte de consiliu județean pus la bătaie în 2008. Doar că un drum prin țară în aceste săptămâni nu poate să nu-ți lase impresia că ori lucrurile s-au schimbat radical față de acum patru ani, ori că suma trecută în scripte este mult mai mică decât cea alocată cu adevărat.

Plafoane generoase

Legal, un partid care are candidați pentru absolut toate locurile eligibile are voie să cheltuiască peste 1,3 miliarde de lei în această campanie electorală (10.000 de salarii minime pe economie, adică șapte milioane de lei, pentru funcția de primar general al Capitalei; 2.500 de salarii minime, adică 1,75 milioane de lei, pentru primarii de orașe; câte 50 de salarii minime, respectiv câte 35.000 de lei, pentru fiecare candidat pentru consiliile județene sau CGMB; câte 30 de salarii minime, adică 21.000 de lei, pentru primarii de comune sau consilierii din reședințele de județ ori sectoarele Capitalei; câte 25 de salarii minime, adică 17.500 de lei, pentru consilierii din celelalte orașe; și câte 20 de salarii minime, adică 14.000 de lei, pentru fiecare candidat pentru funcția de consilier comunal).

Este greu de crezut că vreo formațiune politică locală are la dispoziție fonduri care să atingă plafonul admis de lege. Totuși, și alte voci sugerează că sumele declarate de partide sunt doar vârful aisbergului. „Cheltuielile electorale vor atenua scăderea economică din primul semestru, scădere generată de recesiunea care se anunţă în zona euro“, se arăta, în luna ianuarie a acestui an, într-o analiză a ING România.

Unde se duc banii

„Eu simt asta din plin. Dacă din ianuarie până în aprilie am avut încasări de 5.000-6.000 de euro lunar, cât să-mi acopăr salariile, chiria și leasingul la cele două dube pe care le avem, de când a început campania, muncim nonstop, și peste program, și în week­end“, dezvăluie patronul unei mici firme de articole publicitare din sudul Capitalei. „Am primit tot soiul de comenzi, de la mai toate partidele, dar nu din București, că ăștia lucrează cu cei mai puternici, ci din Ilfov, Teleorman, Giurgiu sau Călărași“, explică el.

Știind că un simplu banner de patru metri pătrați costă între 50 și 100 de euro, 1.000 de afișe color – în jur de 100 de euro, iar 1.000 de pixuri sau brichete personalizate cu numele și sigla candidatului ajung la 150-200 de euro, se poate estima destul de ușor ce plus de venituri aduce campania firmelor din domeniu.

Încasări-record au și companiile de panotaj stradal, care profită de cererea mare și de perioada scurtă de închiriere pentru a cere partidelor, pe un banal panou publicitar de 12 mp, până la 400-500 de euro pe lună. Comenzi mai mari decât de obicei au primit și departamentele de publicitate ale ziarelor. Campania electorală le-a dat de muncă și artiștilor și organizatorilor de spectacole, o sursă din showbiz afirmând că în aceste săptămâni este practic imposibil să mai găsești de închiriat o scenă mobilă, o instalație de sonorizare profesională sau un cântăreț cu o oarecare notorietate. În funcție de numele implicate și de serviciile oferite, un spectacol electoral poate costa între 3.000 și 20.000 de euro.

Și veniturile altor români se vor rotunji serios în această perioadă: lipitorii de afișe sau cei care împart materiale promoționale la corturile de campanie (peste 10.000 la nivelul întregii țări) sunt plătiți cu 50 până la 100 de lei pe zi, ne-au declarat reprezentanții partidelor.

Nu în ultimul rând, campania va avea cu siguranță, și în acest an, și o componentă mai puțin vizibilă. Deși legea pedepsește mita electorală și plata voturilor, mulți candidați au pus deja deoparte sumele necesare pentru a-și cumpăra la propriu bunăvoința electoratului.

1,75 milioane lei este plafonul maxim de cheltuieli electorale pentru candidații la funcția de primar de oraș sau municipiu.

1,3 miliarde lei poate cheltui un partid care ar avea candidați pentru absolut toate funcțiile din administrația locală.