În ultimii ani și în special în ultimii 2 ani, am văzut acțiuni împotriva evaziunii la un cu totul alt nivel. Acțiunile în forță ale nou-înființatei Direcții Antifraudă (ironie sau nu, “frauda” nu are însă o definiție în legislația noastră!) care a luat locul vechii Gărzi Financiare, au dus la închiderea a sute de magazine/restaurante, a fost introdus formularul 088 (între timp eliminat), mii de firme și-au pierdut codul de TVA (deci au fost scoase din piață) fără să știe de ce, dreptul de deducere al TVA pentru companii a fost refuzat, deoarece contribuabilul “știa sau ar fi putut ști” că furnizorul furnizorului “a avut comportament fiscal inadecvat”. Peste jumătate (60%) din contestațiile depuse în anul 2015 împotriva deciziilor emise de ANAF sunt suspendate pe motiv că au fost trimise în penal. Zăngănitul cătușelor a devenit omniprezent. Să faci afaceri în Romania a devenit mai riscant decât oricând…

Ca să putem găsi soluții, trebuie să înțelegem cauza, adică ce anume generează problema, nu doar să tratăm efectele.

Prima și cea mai importantă cauză este, în opinia mea, designul legislativ. Regimul actual de TVA în UE (plăți fracționate la tranzacțiile pe teritoriul unui stat, taxare inversă la tranzacțiile intracomunitare) a creat oportunitate pentru un tip extrem de periculos de fraudă: frauda de tip carusel. Un intermediar cumpără marfa dintr-un alt stat UE (fără TVA), revinde marfa în țara lui (de ex. România), colectează tot TVA și dispare la primul semn… Atât de simplu e să furi TVA la noi!

Evident, cu cât administrația fiscală este mai puțin eficientă (lipsă instrumente informatice, lipsă personal pregătit, corupție internă sau corupție politică), cu atât frauda este mai mare, precum în cazul nostru.

Soluția se știe, se cunoaște, a și fost aplicată, dar doar punctual, pentru comerțul cu anumite bunuri considerate de risc: taxarea inversă. Adică, cumpărătorul nu mai plătește efectiv TVA către vânzător, vânzătorul nu mai plătește TVA către buget, iar statul nu mai rambursează TVA cumpărătorului. În momentul în care banii nu se mai plimbă, nu mai pot fi nici furați și totul se simplifică, devine mai relaxat. TVA va fi plătit la buget de retailer și de companiile fără drept de deducere.

Din fericire, determinarea Cehiei în susținerea taxării inverse (inclusiv prin amenințarea cu veto împotriva ATAD!) a generat o nouă propunere de modificare a Directive 112 (TVA), propunere prezentată public pe 23 decembrie 2016, propunere conform căreia statele membre ar putea introduce opțional, cu aprobarea prealabilă de către Comisie, taxarea inversă în TOATE tranzacțiile de peste 10.000 euro.

Personal consider că avansarea în această direcție ar aduce multe lucruri bune Europei, dar mai ales României. Pe lângă eliminarea completă a fraudei de tip carusel, taxarea inversă ar aduce foarte multe simplificări, inclusiv prin eliminarea rambursărilor de TVA. Frauda de TVA va fi izolată la domeniul retail-ului, domeniu mult mai ușor de controlat azi, mai ales dacă introducem casele de marcat cu memorie electronică și comunicare în timp real cu fiscul, măsură care se tot amână de câțiva ani. Reducerea costurilor de administrare pentru business-uri, dar și pentru administrațiile fiscale, va ajuta la creșterea competitivității Europei, aspect deloc de neglijat în actualul context global.

Trebuie deci să urmărim evoluția discuțiilor, să ne implicăm activ pentru îmbunătățirea textului propunerii și modificarea cât mai grabnică a acesteia. Altfel, vom continua să alergăm în jurul cozii în timp ce banii noștri sunt furați…

 

GABRIEL BIRIȘ,
Avocat și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice