"Această lipsă de încredere în stat este un fenomen social care poate avea consecinţe periculoase, cu riscul pe termen lung pentru o dizolvare a autorităţii statului", a declarat pentru AFP sociologul Iulian Stănescu, unul dintre autorii studiului publicat de Institutul de Cercetare a calităţii vieţii, o instituţie sub egida Academiei Române, cea mai înaltă autoritate ştiinţifică din ţară.

"Acest rezultat arată o dezamăgire acumulată de-a lungul ultimelor două decenii", a adăugat el. Plini de speranţă la căderea dictaturii comuniste, în 1989, românii au devenit treptat decepţionaţi de priorităţile alese de guvernele succesive, în materie de politici publice. Aproape 89% dintre repondenţi estimează că statul nu cheltuie suficient pentru sănătate, şi 83% simt la fel în ceea ce priveşte educaţia.

România este una dintre ţările europene care cheltuiesc mai puţin pe sănătatea cetăţenilor săi, aproximativ 4% din PIB, faţă de 10% în Franţa, rezultând o strangulare a sistemului, lipsa cronică de medicamente, inclusiv cele împotriva cancerului, şi un exod în masă al medicilor şi asistentelor în străinătate.

Un studiu al UNICEF publicat în această săptămână, de asemenea, arată că aproape jumătate din şcolile din zonele defavorizate simt că nu au suficiente resurse pentru a satisface nevoile elevilor lor. Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi, de asemenea, cred că statul ar trebui să reducă inegalitatea veniturilor, într-o ţară în care diferenţa dintre bogaţi şi săraci este foarte mare.

"Cred că rezultatele acestui studiu ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie. Situaţii similare se regăsesc şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est", a spus Stănescu. Demonstraţii, mai ales ale tinerilor dezamăgiţi de clasa politică, au avut loc în 2013, în Bulgaria, Bosnia şi România.RADOR