Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Macro

România 2017 vs. România 2008 – asemănări și deosebiri

Autor: | | 0 Comentarii

SIMILAR Creșteri de salarii și pensii, tăieri de taxe, deficit bugetar ce pare a fi greu de ținut sub control, totul bazat pe ideea unei creșteri economice continue. E vorba de anul de dinainte de criză sau de anul în curs?

În 2016 am avut cea mai mare creştere economică din UE, respectiv 4,8%. Anul acesta ar trebui să fie la fel – 5,2% conform Comisiei Naţionale de Prognoză, respectiv 4,4% conform Comisiei Europene. Iar evoluţia produsului intern brut ar trebui să rămână la cote înalte şi în 2018 (plus 3,9%). Aşa stăteau lucrurile şi în 2008 – după un 2007 cu un plus de 6% la PIB, economia a crescut într-adevăr încă şi mai puternic (cu 7,1%), doar pentru a se prăbuşi în 2009 (minus 7,1%) în ciuda prognozelor optimiste care, cu numai câteva luni înainte, vedeau o majorare cu şase procente.

Nu vrem să spunem că în 2018 va urma o criză. Însă nu putem trece cu vederea faptul că sunt tot mai multe voci care compară 2017 cu 2008, cel puţin din punct de vedere al comportamentului guvernanţilor. De pildă, dacă în 2008 salariul minim brut pe economie a înregistrat cea mai mare creştere procentuală (de la 390 la 500 de lei, respectiv plus 28%), nici guvernarea actuală nu a stat cu mâinile în sân şi l-a majorat cu 16% de la 1 februarie (de la 1.250 la 1.450 de lei). În acelaşi timp, lefurile bugetarilor au beneficiat de creşteri generoase atât anul acesta (15% pentru cei din educaţie, 20% pentru cei din administraţia locală, 50% pentru artişti), cât şi în 2008 (când, de exemplu, lefurile personalului didactic au fost majorate cu 50%). Nici pensiile nu au stat pe loc: punctul de pensie a urcat cu 9% în februarie 2017 şi cu 20% la 1 octombrie 2008.

Bugetul, la ananghie

Dar nu toate lucrurile sunt la fel ca acum aproape un deceniu. În primele trei luni ale acestui an, veniturile bugetare au fost de 7,3% din PIB, faţă de 9,1% din PIB în ianuarie-martie 2008. Cele mai importante surse de bani pentru autorităţi au fost contribuţiile la asigurări sociale (2,1% din PIB), taxa pe valoarea adăugată (1,6% din PIB), impozitul pe venit (0,9% din PIB), accizele (0,7% din PIB) şi impozitul pe profit (0,5%). În urmă cu nouă ani, contribuţiile aduceau 2,6% din PIB şi TVA contribuia cu 2,3% din PIB, în timp ce restul veniturilor importante erau situate la cote similare celor din 2017: impozitul pe venit – 1%, accizele – 0,7% şi impozitul pe profit – 0,6% din PIB. Merită menţionat că între timp a scăzut cota TVA la anumite categorii de bunuri şi servicii (alimente, cazare etc.) şi au fost unele reduceri şi în ceea ce priveşte CAS. Pe de altă parte, plata contribuţiilor sociale a fost extinsă la mai multe categorii de venituri şi au fost eliminate plafoanele maxime.

 

Nici cheltuielile bugetare nu mai arată la fel. Astfel, dacă în primul trimestru acestea au fost de 7,1% din PIB (înregistrându-se un excedent de 0,19% din PIB), în primele trei luni din 2008 acestea se cifrau la 9,1% din PIB (cu un excedent de numai 0,02% din PIB). Anul acesta, cei mai mulţi bani au mers în asistenţă socială (2,7% din PIB), cheltuielile de personal (2% din PIB), bunuri şi servicii (1% din PIB) şi investiţii (0,5% din PIB). În ianuarie-martie 2008 cifrele au arătat similar în ceea ce priveşte asistenţa socială (2,8% din PIB) şi cheltuielile de personal (2% din PIB), însă au stat ceva mai bine la investiţii (0,9% din PIB) şi la achiziţia de bunuri şi servicii (1,5% din PIB).

Adio infrastructură!

Pe scurt, paragrafele de mai sus pot fi sintetizate astfel: deşi economia creşte aproape la fel ca acum nouă ani, guvernanţii colectează semnificativ mai puţini bani la buget, iar pentru a face faţă plăţilor pensiilor şi salariilor taie din sumele alocate investiţiilor şi cheltuielilor administraţiei publice. Ce înseamnă asta? E foarte simplu: proiecte de infrastructură blocate sau întârziate şi mai puţine resurse pentru funcţionarea statului, de la hârtie la computere şi de la maşini la echipamente medicale. În acelaşi timp, reducerea cheltuielilor de capital şi a celor cu bunuri şi servicii se traduce în comenzi mai puţine pentru sectorul privat de la principalul lui client, care este statul. Prin urmare, nu ar trebui să ne mire dacă anumite companii vor avea dificultăţi financiare în următoarea perioadă.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro