PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Taxe si impozite

Revoluţia în finanţe a murit înainte să se nască

Autor: Diana Zaharia | joi, 18 septembrie 2014 | 19 Comentarii

Prioritizarea investiţiilor publice a fost abandonată, deşi fostul ministru al bugetului, Liviu Voinea, afirma că reprezintă obiectivul mandatului său. Măsura trebuia să canalizeze banii spre proiecte majore şi să sisteze risipa

România are sute de şantiere deschise din bani publici, care au nevoie de peste 70 de miliarde de lei şi de mulţi ani de acum înainte pentru a se finaliza. În aceste condiţii, s-a pus problema prioritizării investiţiilor, astfel încât resursele statului să contribuie la proiecte cu mare impact economic şi social, în loc să se irosească pe lucrări de mică anvergură, care servesc, de regulă, interesele electorale ale unor primari. La cererea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, fostul ministru al bugetului, Liviu Voinea, a demarat o acţiune de prioritizare a proiectelor, în funcţie de o serie de criterii şi în baza unui punctaj.

„În condiţiile veniturilor actuale, trebuie să terminăm nişte proiecte, nu putem să avem 30%-50% din toate proiectele şi nimic terminat, scopul este să avem măcar 10%-20% din proiecte terminate. Iar altă parte din proiecte să fie sistate sau trecute pe o altă formă de finanţare“, a explicat Liviu Voinea când a prezentat, în urmă cu jumătate de an, lista primelor 20 de obiective şi normele metodologice în baza cărora urma să se facă evaluarea proiectelor.

Piedici în calea reformei

„Va fi o revoluţie în finanţele publice dacă reuşim să o ducem la bun sfârşit“, a precizat Voinea. Lista obiectivelor prioritare trebuia să fie întocmită de fiecare ordonator de credite şi transmisă, spre centralizare şi verificare, Unităţii de evaluare a investiţiilor din Ministerul de Finanţe. Pe 30 iunie, lista finală, avizată de Finanţe, urma să fie analizată de guvern şi aprobată, ulterior, printr-un Memorandum.

Mai mult, rectificarea bugetului ar fi trebuit să fie realizată şi în funcţie de această listă şi să aloce banii necesari pentru continuarea proiectelor. Calendarul anunţat nu a mai fost respectat.

Exact în perioada în care fostul ministru trimitea spre publicare normele de prioritizare a investiţiilor, respectiv în primăvară, executivul emitea OUG nr. 8/2014 prin care Ministerul Dezvoltării primea mână liberă să împartă banii de investiţii autorităţilor locale prin ordine de ministru care nu se mai publică în Monitorul Oficial. La scurt timp după aceea, la începutul lunii iunie, acordul cu FMI a fost îngheţat - suspendând, astfel, obligaţiile pe care guvernul şi le asumase faţă de creditorul internaţional -, iar Liviu Voinea a fost votat de Parlament pentru a ocupa postul de viceguvernator al Băncii Naţionale.

„Probabil că, în lipsa presiunilor pe care le exercitau finanţatorii internaţionali, voinţa politică nu a mai fost suficientă pentru a continua procesul de prioritizare a investiţiilor“, este de părere preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Contactat de Capital pentru a comenta stadiul în care se afla prioritizarea investiţiilor la încheierea mandatului său, de la sfârşitul lunii august, fostul ministru Voinea a refuzat să dea o declaraţie. La rândul său, consilierul premierului, economistul Cristian Socol, a afirmat că nu este la curent cu acest subiect.

În bugetul pe anul 2014 au fost incluse 104 obiective de investiţii publice semnificative. Timpul estimat pentru finalizarea lor, în condiţiile în care nu apar alte proiecte mari de investiţii, ar fi de 12 ani, durata este de trei-patru ori mai mare decât orizontul mediu de timp estimat iniţial pentru finalizarea lor.

Investiţiile s-au prăbuşit

„Una dintre problemele identificate se referă la existenţa unui portofoliu larg de proiecte de investiţii publice aflate în derulare, unele cu impact economic şi social redus şi care nu sunt în concordanţă cu actualele priorităţi strategice naţionale. În plus, unele dintre aceste proiecte se află în implementare de foarte mult timp, cu o alocare bugetară minimă, suficientă doar pentru acoperirea unor obligaţii contractuale de bază, aglomerând în acest fel spaţiul fiscal care ar putea fi folosit mult mai eficient la finanţarea proiectelor de dezvoltare prioritare, precum şi la cofinanţarea proiectelor de investiţii susţinute din instrumente structurale“, se arată în nota de fundamentare a normelor metodologice.

Evenimentele care s-au succedat după prezentarea publică a planului de „reformă în finanţele publice“ şi publicarea normelor aferente nu au confirmat intenţiile iniţiatorilor.

Memorandum-ul pe care ar fi trebuit să îl aprobe guvernul nu a mai fost făcut public, iar rectificarea bugetară din vară nu a luat în calcul nicio listă de obiective aşa cum se planificase iniţial. Din contră, tendinţa a fost de reducere a fondurilor pentru investiţii. Evoluţia din primele şase luni arată o scădere de circa 30% a sumelor investite de la buget.

„La finalul lunii iunie, cheltuielile de capital erau de 69,3% din programarea semestrială, mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât progamarea şi cu 2,34 miliarde de lei sub nivelul din primul semestru al anului trecut“, arată un raport al Consiliului Fiscal.

Speranţa stă în bugetul viitor

În acelaşi document, se constată că guvernul a mai tăiat 1,15 miliarde de lei de la cheltuielile de capital, prin rectificarea bugetară. Deciziile de politică fiscal-bugetară din prima jumătate a anului care au frânat investiţiile au contribuit, în cea mai mare măsură, la recesiune, consideră analiştii economici. Deficitul bugetar s-a menţinut la un nivel foarte scăzut, până acum, faţă de ţinta anunţată pentru tot anul, de 2,2% din PIB.

În lunile care au rămas până la sfârşitul anului, prim-ministrul Victor Ponta a anunţat că vor fi cheltuite circa 10 miliarde de lei pentru investiţii. Ulterior, vicepremierul Liviu Dragnea a precizat că o parte din această sumă va acoperi arierate şi cheltuieli salariale.

Printre cele 20 de obiective prioritare anunţate pentru 2014 se află nouă autostrăzi, printre care Nădlac - Arad, Lugoj - Deva sau Sebeş - Turda. Alocarea totală propusă iniţial pentru aceste nouă proiecte era de aproape 2,5 miliarde lei, înseamnând circa 20% din fondurile programate pentru investiţii. Lista prioritizată şi alocările au fost prima tentativă de a face ordine în finanţele publice.

Anterior acestei intenţii, materializate parţial cel puţin deocamdată, nu exista nicio evidenţă a proiectelor în care statul a investit sau a acelora programate să fie continuate. Din cauza acestei dezordini, au fost începute şi, apoi, părăsite nenumărate lucrări a căror unică raţiune a fost una electorală. În acelaşi timp, obiective de mare impact au primit bani cu ţârâita, nereuşind să ţină pasul cu termenele anunţate. Programarea bugetului pentru anul viitor va fi testul de rezistenţă a reformei în finanţele publice. 


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.