Datele din ultimii cinci ani arată însă că, încet şi sigur, raportul între cei care trăiesc din pensie şi cei care îi susţin prin cotizaţii la buget se reaşează. S-a ajuns acum ca datele să arate cea mai mică diferenţă între numărul de pensionari şi cel de angajaţi. Această situație se datorează creșterii numărului salariaților din România și a scăderii ușoare a numărului pensionarilor. Astfel, raportul a ajuns relativ echilibrat. 

Datele pe primul trimestru din 2017, raportate de Ministerul Muncii, arată că în acest moment raportul de 9 la 10 angajaţi este extrem de clar şi doar în 1998 s-au mai înregistrat astfel de parităţi. La 31 martie 2017, conform datelor Institutului Național de Statistică, în România, numărul pensionarilor a ajuns la 5,234 milioane, în timp ce numărul salariaților din economie se ridica la 4,824 milioane de persoane, potrivit Ministerului Muncii. De aici se poate observa că un salariat contribuie lună de lună la bugetul asigurărilor sociale pentru a susține 1,08 pensionari. În urmă cu cinci ani, raportul era de 1,27, adică patru salariați susțineau 5 pensionari. 

În situaţia actuală s-a ajuns după ce, recunosc şi specialiştii, a fost în scădere continuă şi numărul de pensionari, din cauza ieşirilor naturale din sistem. Însă, aspectul este echilibrat şi de creşterea speranţei de viaţă. „Am asistat atât la o creştere a numărului de salariaţi, dar şi la o scădere naturală a numărului de pensionari. Însă şi masa de lucrători activi creşte încet şi sigur şi ar creşte şi mai repede dacă nu am avea un declin al investiţiilor“, a explicat economistul Mircea Coşea. 

Investițiile, la minim istoric

Inclusiv experții BNR atrăgeau atenția, în raportul privind inflația, asupra situației îngrijorătoare a investițiilor în economie. De altfel, Ministerul Finanțelor Publice a arătat în execuția bugetară că în primele șase luni ale acestui an cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 6 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB. Spre comparație, în aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile pentru investiții s-au ridicat la o valoare aproape dublă, de 11 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. Revista Capital a tras un semnal de alarmă referitor la investițiile realizate de Guvernul PSD-ALDE și am arătat că sunt cele mai mici de la începutul crizei din 2009. Și la capitolul investiții străine nu stăm prea bine, acestea fiind concentrate în zonele dezvoltate ale României, în detrimentul regiunilor cu șomaj ridicat. Mai mult, avem în România și zone pur şi simplu depopulate atunci când vine vorba de forţa de muncă specilizată.

 

„Raportul dintre numărul de pensionari şi cel de angajaţi ar fi şi mai avantajos dacă ar creşte nivelul de calificare. E un potenţial enorm şi o piaţă neacoperită, de exemplu în zona de vest a ţării unde cererea de forţă de muncă înalt calificată este uriaşă, însă nu există resursa umană“, a explicat Mircea Coşea. 

Cifre mai bune, doar pe hârtie

Profesorul de economie arată că modificările recente anunţate la sistemul de pensii pot creşte diferenţa dintre numărul de pensionari şi cel al salariaților. „E de salutat măsura de revizuire a pensiilor speciale, pentru că acestea ridicau artificial numărul de pensionari. Pensionarii cu pensii speciale nu sunt pensionari adevăraţi, pentru că nu trăiesc din ce au contribuit“, a declarat Mircea Coşea.

Un alt aspect important legat de statistica din piaţa muncii este reprezentat de o confuzie ce s-a făcut de-a lungul anilor între numărul de contracte active de muncă şi numărul efectiv de angajaţi. „Doar un studiu atent poate lămuri dacă avem o creştere doar a cifrelor despre contracte de angajare sau şi a muncitorilor, pentru că una nu o reflectă corect pe cealaltă. Este anecdotică raportarea creşterii numărului de noi contracte cu preşedinţi de bloc din perioada premierului Emil Boc, adică a unor locuri de muncă ce nu au legătură cu economia“, a mai spus Coşea. Aceasta este una dintre explicațiile referitoare la numărul mare de contracte de muncă înregistrate în REVISAL și numărul efectiv al salariaților. Conform unor specialiști în cele 6,5 milioane de contracte de muncă raportate în Registrul General de Evidență a Salariaților se regăsesc și angajații care au două contracte individuale de muncă. Mai mult, dacă luăm în calcul și faptul că în sectorul de stat, la sfârșitul primului semestru, erau ocupate nu mai puțin de 1,2 milioane de posturi, atunci cifra de 6,5 milioane de contracte parcă prinde contur.