Potrivit expunerii de motive, prin cele două articole personalul BNR este exonerat de orice răspundere civilă şi penală pentru deciziile luate pe parcusul exercitării atribuţiilor de supraveghere prudenţială, scrie Economica.net.

Conform acesteia, alineatele 3 şi 4 ale art 25 statuează un un regim privilegiat ale acestor categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional.

Iniţiatorii legii acuză de fapt factorii decizionali din cadrul BNR că nu îşi asumă responsabilitatea deciziilor pe care le iau în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de o importanţă majoră asupra societăţii şi economiei româneşti.

Iată ce spun cele două alienate:

(3) Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială.

(4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României.

Citiţi aici Legea nr. 312 din 2004, privind statutul BNR.