Primul ministru admite că, pentru echilibrarea bugetului public de pensii, s-a disutat de multe ori cu reprezentanţii FMI soluţia naţionalizării fondurilor private de pensii. În opinia sa, o astfel de măsură radicală nu ar fi totuşi necesară dacă s-ar găsi soluţii legale care să determine fondurile private să investească mai mult în economia reală şi mai puţin în titluri de stat. Premierul spune că nu vor fi mărite cote ale principalelor taxe şi impozite, dar nu exclude majorări ale poverii fiscale prin alte schimbări în Codul Fiscal.

Capital: Vă menţineţi susţinerea pentru reducerea contribuţiilor sociale?  Aveți deja un aviz negativ de la Consiliul Fiscal și de la FMI, care nu cred în sustenabilitatea măsurii, în special în bugetul anului viitor, iar preşedintele a anunţat că nu va promulga legea.

Victor Ponta: Dacă ne luăm după opinia Consiliului Fiscal, nu se va vota niciodată în România nicio măsură de relaxare fiscală. E o gândire a anilor 2009-2010…austeritate, tăieri…pe care nu o împărtășesc și care s-a și dovedit, de altfel, neviabilă. În primul rând, cred că e o măsură corectă, cred că momentul e potrivit pentru că e o măsură prociclică: în momentul în care ai creștere economică, ai creșterea investițiilor străine, vii  și mai adaugi ceva.

Capital: De ce nu aţi aplicat-o mai devreme anul acesta?

Victor Ponta: Nu puteam, din păcate. Impactul bugetar îi avem acoperit cu păstrarea țintei de deficit de 2,2% din PIB pentru 1 octombrie. PNL și PDL au cerut aplicarea de la 1 iulie și le-am demonstrat cu cifre că asta ar fi presupus într-adevăr o modificare a deficitului, ceea ce nu se poate, având în vedere acordul cu FMI negociat, ori niște eforturi bugetare pe care nu le aveam acoperite. Din acest motiv, tocmai pentru că în acest an avem resursa bugetară, cei de la FMI și Comisia Europeană au spus foarte clar că nu se pune problema să se rupă acordul. Dacă ar fi fost ceva ce nu încăpea în buget puteam fi siguri că rupeau acordul.

Capital: E valabil pentru bugetul de anul acesta. Dar pentru anul viitor?

Victor Ponta: Pentru situația de anul viitor, e responsabilitatea viitorului Guvern și a Parlamentului care a votat în cunoștință de cauză reducerea contribuțiilor de asigurări sociale de a avea o nouă concepție, cel puțin pentru 2015-2016, până la alegerile parlamentare, și de a construi bugetul, e adevărat, fără dl. Gherghina de data aceasta, în așa fel încât țintele pe care le-am asumat să le respectăm. Asta e prima discuție. A doua discuție, și asta mi se pare cea mai importantă, este faptul că eu personal, ca șef al Guvernului, și cred că așa va face și viitorul prim-ministru, m-am alăturat în totalitate demersurilor pe care le face președinția italiană, ca și guvernele din alte țări, fie că vorbim de Franța, Spania, Portugalia, Grecia, de a găsi o flexibilizare a calendarului înscris în Pactul de Stabilitate și Creștere. Faptul că anul viitor ar trebui să avem un deficit bugetar de 1,6% din PIB mi se pare o țintă care poate să fie atinsă, dar costul principal, din punctul meu de vedere, este pentru economie….când decolează…. se va prăbuși imediat.

Capital: Oamenii se tem că vor crește taxele pentru a compensa pierderea de venituri din reducerea CAS. Aveți în vedere creșteri de taxe anul viitor?

Victor Ponta. Nu. Din punctul meu de vedere, din ceea ce am văzut – creşterea economică, creşterea încasărilor la buget – din proiecţiile pe care le avem şi dacă există o flexibilizare, la nivel european, a calendarului Pactului de stabilitate şi creştere, bugetul multi-anual 2015-2016 poate să absoarbă fără nicio problemă impactul negativ al scăderii CAS.

Capital: Fără să măriţi alte taxe?

Victor Ponta: Fără să mărim alte taxe. Eu, dacă voi fi preşedintele României, nu pot să fac promisiunea că scad tax sau cresc taxe. E treaba guvernului. Dar, în viziunea mea, pe baza datelor din primul semestru, cred că se poate construi un buget 2015-2016 fără a mai avea creşteri semnificative de taxe.

Capital: Vorbiţi de cotele principalelor taxe şi impozite, dar diavolul stă şi în detalii. În proiectul de modificare a Codului Fiscal apar numeroase schimbări care presupun o creştere a poverii fiscale, de la nivelul penalităţilor pentru firme, la creşteri în taxarea proprietăţii, etc

Victor Ponta: În proiectul de Cod Fiscal, i-am dat voie doamnei ministru Petrescu să pună în dezbatere ceea ce au reprezentat de mai mult timp solicitări ale Comisiei Europene şi ale FMI, referitoare la schimbarea bazei de impozitare. Care din acestea vor fi adoptate şi care nu este decizia Parlamentului.

Capital: Aveţi problema plăţii pensiilor în sistemul public. În Ungaria şi, parţial, în Polonia s-a aplicat o măsură radicală – naţionalizarea fondurilor private de pensii, vehiculată ca o posibilitate şi de oficiali FMI. Aţi discutat vreodată cu FMI posibilitatea aplicării aceastei măsuri în România?

Victor Ponta: Despre naţionalizarea Pilonului 2, a fondurilor obligatorii private de pensii?. Am discutat-o de multe ori cu Fondul Monetar. Nu eu personal, ci ministrul de Finanţe. Din punctul meu de vedere, e treaba viitorului Guvern să decidă, e mult mai inteligent să găseşti o cale legislativă prin care fondurile private de pensii să investească în România, fie în piaţa de capital, fie în diverse alte proiecte, astfel încât să nu fie nevoie să naţionalizăm niciun leu din pilonul de pensii private. Dar, deocamdată, ei pun bani doar în bonduri de la Ministerul de Finanţe.

Capital: V-au ajutat să vă finanţaţi deficitul…

Victor Ponta: Da, dar acum nu avem o problemă cu finanţarea deficitului bugetar, ci avem o problemă cu nivelul de investiţii. Or, dacă noi găsim o soluţie prin care banii de la fondurile de pensii private să se investească în economia reală, mie mi se pare că pe termen mediu şi lung e mult mai deştept decât să naţionalizăm Pilonul 2 de pensii, aşa cum a făcut Ungaria, în primul rând şi Polonia, într-o altă formă. Modelul Ungariei, din câte ştiu eu, a dat rezultate doar pe termen foarte scurt. Pe termen mediu a fost o greşeală.

Capital: Aţi spus că datele bune privind creşterea economică vă dau motive să credeţi că nu va fi nevoie de creşterea taxelor. Recent, statistica a făcut însă mai multe revizuiri de date. Creşterea PIB din primul trimestru nu ar fi existat dacă nu ar fi fost ajustată în jos valoarea din trimestrul anterior şi dacă nu s-ar fi calculat un deflator negativ. Investiţiile şi consumul au avut contribuţie negativă la creşterea PIB. Unde e vestea bună?

Victor Ponta: Am văzut datele pentru inflaţie. Desigur, pentru populaţie este o veste bună, dar pentru economie şi pentru exposturi, mai ales, nu este cea mai bună veste: faptul că am ajuns la minimul istoric al inflaţiei, 0,7%. Ştirea bună e că a crescut producţia industrială. Şi exporturile au crescut. Într-adevăr, însă, ritmul de creştere a exporturilor nu va putea fi susţinut pe termen nedefinit de o inflaţie atât de redusă. Am învăţat că nu există niciun fel de veste care să fie doar bună. Important e trendul economic, confirmat nu de Guvern sau de INS, ci confirmat de analişti economici şi mai ales de faptul că, la listări, avem subscrieri de 200%, bani privaţi, la finanţarea deficitului de stat avem suprasubscrieri. În momentul în care bani privaţi vin în România, ăla este semnul de încredere. Eu personal cred că, mai ales după alegerile prezidenţiale, când va urma un an şi jumătate de stabilitate politică, acest trend de încredere se va întări. Vreau doar să nu ajungem la un nou boom! Am văzut că a crescut bursa de la Bucureşti cu 30%, e o creştere care poate să fie însă sustenabilă.

Capital: V-aţi gândit la un înlocuitor pentru ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, care va pleca la BNR?

Victor Ponta: M-am gândit la un înlocuitor, mi-ar plăcea să fie tot o persoană tânără.

Capital: S-a vehiculat numele dlui Cristian Socol, consilierul dumneavoastră

Victor Ponta: Aș fi vrut să fie dl Socol, dar nu vrea dumnealui. Ideea e să pregătim o nouă generație și nu mă refer la nivel de ministru, ci și de secretar de stat și personal tehnic care să înlocuiască după 25 de ani personalitaea dlui Gheorghe Gherghina, pe care îl respect și căruia îi mulțumesc pentru tot ce a făcut, dar cred că trebuie să mai creștem  și pe alții care să facă bugetul.

Capital: Dar pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pe cine veţi susţine în locul lui Marian Sârbu, a cărui numire a fost declarată neconstituţională, din cauză că nu îndeplinea condiţiile de experienţă minimă?

Victor Ponta: Nu am discutat cine va fi în locul dlui Sârbu, pentru că fiind vorba de un vot în Parlament, trebuia să existe o discuție.

Capital: De ce ați decis să faceți mai devreme schimbările în Consiliul de Administraţie al BNR? Mandatele actualilor membri se terminau abia în toamnă.

Victor Ponta: A fost o discuție pe care am avut o cu guvernatorul, cu domnul Isărescu. Ca să fiu foarte sincer, mai întâi l-am întrebat dacă vrea să candideze la prezidențiale și m-a convins că nu. Mi-a zis că își dorește un nou mandat în fruntea BNR și am discutat absolut tactic dacă e bine să ne ducem în octombrie, în plină campanie electorală, când probabil avem sau nu avem Parlament, sau dacă facem numirea înainte de vară, astfel încât toamna electorală să nu afecteze în niciun fel una din instituţiile care au toată credibilitatea necesară, cum e BNR. A fost, dacă vreţi, o decizie strict tactică.

Capital: V-aţi asigurat şi numirea noilor membri cu actuala majoritate Parlamentară

Victor Ponta: Nu cred că în orice altă configurație parlamentară ar fi fost o altă propunere decât dl. Isărescu, au fost zvonuri cu Florin Georgescu și vreau să vă garantez că principala cerere a dlui. Georgescu pe care mi-a făcut-o, şi îmi e şi prieten, nu doar coleg, a fost: Să îl susţinem pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat, şi eu vreau să fiu adjunct. El nu şi-a dorit niciodată să fie guvernator.

Capital: Avem o decizie a CCR împotriva numirii dlui Marian Sârbu la ASF, care ar trebui să plece pentru că nu îndeplinește criteriul experienţei. Dacă legea ar fi similară și pentru CA al BNR, cu aceleași cerință de experienţă relevantă, ați fi susținut aceeași oameni? Noii membri numiţi nu au lucrat o zi într-o bancă.

Victor Ponta: E o întrebare speculativă. Dacă şi dacă…asta e legea acum şi s-a respectat legea.

Capital: Dar aţi susţine schimbarea legii, astfel încât şi pentru membrii boardului BNR să existe condiţii de experienţă similare?

Victor Ponta: Trebuie să am o consultare cu guvernatorul în acest sens. Toate inițiativele care au privit banca centrală au venit sau au fost coordonate perfect, din punctul meu de vedere, cu guvernatorul. Ne întâlnim foarte des, ne sfătuim de tot ceea ce ţine de banca centrală. Iar acest respect al independenţei băncii să ştiţi că a fost foarte apreciat la nivel internaţional şi e important pentru România, mai ales că avem alte ţări în jurul nostru, vecini de-ai noştri…. O să discut cu guvernatorul, dar vă daţi seama că o asemenea lege va produce efecte abia peste cinci ani, nu?