Piaţa pariurilor în cotă fixă a crescut în ultimul an

Piaţa românească a pariurilor în cotă fixă a crescut în ultimii ani, iar, în general, casele de pariuri înregistrează pierderi doar 4-6 săptămâni pe an, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, Liviu Popovici, preşedintele Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmakers şi country manager la Stanleybet România.

Domeniul este monitorizat electronic permanent de Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc, iar controalele sunt foarte severe, spune Popovici, referindu-se şi la protejarea jucătorilor atunci când există suspiciuni privind aranjarea unor meciuri, cât şi la faptul că adicţia pe care o pot genera pariurile este mai scăzută decât în cazul cazinourilor sau loteriei.

Până în 2009 era o distribuţie destul de largă pe piaţa pariurilor, cu peste 30 de firme de pariuri, cu multe agenţii. În 2009 s-a schimbat legislaţia jocurilor de noroc în general. "Una dintre contribuţiile noastre, a Romanian Bookmakers, la legislaţie a fost să impunem obligaţia ca fiecare firmă de pariuri să instaleze un terminal, la momentul acela la Ministerul Finanţelor Publice (MFP). După ce s-a înfiinţat Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc (ONJN) s-a mutat la Oficiu, astfel încât toate tranzacţiile financiare legate de pariuri să fie reflectate acolo, absolut tot. Orice încasare, orice plată se vede şi acolo, este oglinda serverului de pariere. Tot atunci s-au impus nişte limite minime şi de capital şi de număr de agenţii şi garanţii şi taxe de licenţă", arată Popovici. 

După aceste schimbări, piaţa s-a dus deodată jos. Au rămas la momentul acela 12-14 firme de pariuri care au reuşit să îndeplinească condiţiile, care făceau şi înainte lucrurile transparent. Singura schimbare – au pus acel terminal. Din 2009 este o creştere oarecum constantă a pieţei, o creştere cu o singură cifră, de la an la an, cu ani mai buni şi ani mai proşti.

Potrivit afirmaţiilor sale, sunt ani în care ponderea surprizelor în total evenimente importante este atât de mică încât generează margini foarte proaste, diferenţa între încasări şi plăţi evoluează foarte prost pentru firmele de pariuri. Aceia sunt ani în care poţi să termini pe pierdere. Evidenţa se face la săptămână, pentru că evenimentele sunt în general în weekend – cu excepţia meciurilor din Champions League şi Europa League, care sunt la mijlocul săptămânii, iar la sfârşit de săptămână se trage linie. "Periodic, în cursul unui an sunt săptămâni – la nivelul unui an sunt în medie între 4 şi 6 săptămâni – în care termini pe minus, plăteşti mai mult decât încasezi. Dar sunt şi ani în care ai vreo 10-12 săptămâni, în acel an termini pe minus. Nu ai cum să rămâi profitabil după un astfel de an", spune Popovici. În opinia sa, în ultimii 10 ani, jucătorul a devenit mult mai educat. Aproape toate firmele de pariuri au început să pună la dispoziţie statistici, statistici foarte complexe – de la forma echipei în momentul respectiv la istoricul confruntărilor directe, ultimele rezultate. "Fotbalul este regele pariurilor. Nu neapărat tenisul este pe locul doi, depinde şi de politica companiei, pe ce sport pune accent. Iarna, hocheiul ia o felie consistentă. Şi baseball-ul generează o pondere incredibilă la celelalte sporturi. Fotbalul 'ia crema', dar se pariază şi pe Formula 1, snooker, futsal".



Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers, pe datele financiare ale anului 2012, contribuţia directă şi indirectă la PIB a industriei pariurilor în cotă fixă este de 141 milioane euro (0,11% din PIB). Taxele şi contribuţiile colectate că urmare a impactului direct şi indirect sunt de 79 milioane euro pe an, iar locurile de muncă create de acest sector ajung la aproape 11.500. 

 

Sursa: Agerpres