CITEŞTE ŞI

Imobiliare

Piaţa de arhitectură în ruină

Autor: Alexandru Urzică | miercuri, 18 iunie 2014 | 16 Comentarii

Afacerile birourilor de arhitectură au scăzut, în medie, cu 45% în anii de criză, iar ponderea profitului contabil în cifra de afaceri a acestora s-a redus drastic de la 29%, în 2007, la 5,1%, în 2012, potrivit unui studiu comandat de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR).

Călin Negoescu, asociat al biroului Westfourth Architecture, care a proiectat unele dintre cele mai importante clădiri din Bucureşti precum Charles de Gaulle Plaza, turnurile City Gate sau Asmita Gardens, este de părere că scăderea dramatică a profiturilor nu oferă o imagine completă a tabloului care descrie piaţa de arhitectură, deoarece se pierde din vedere numărul mare de birouri de proiectare care au fost închise în ultimii cinci ani. „O firmă care şi-a redus cifra de afaceri la un sfert, numărul de personal la un sfert, iar la sfârşitul anului are un profit de 5% este o firmă care o duce bine?“, se întreabă retoric Negoescu. Dacă în perioada de vârf a pieţei imobiliare Westfourth avea o cifră de afaceri de circa 3 mil. euro şi un profit de 381.000 euro, anul trecut, compania a ajuns la afaceri de 740.000 euro şi un profit de numai 49.000 euro. După primul semestru, Negoescu estimează că în acest an Westfourth va realiza indicatori similari cu cei din 2012 şi 2013.

Într-o situaţie şi mai problematică este biroul West Group Architecture, care a proiectat anul trecut Stejarii Country Club – parte a clubului rezidenţial exclusivist al lui Ion Ţiriac. Compania a plonjat de la afaceri de 3,1 mil. euro şi un profit de 540.000 euro, în 2008, la un rulaj de 489.000 euro şi un pofit de 13.000 euro în 2013. Adrian Cristescu, fondatorul West Group, spune că principala sa provocare este să rămână în piaţă şi estimează pentru 2014 o cifră de afaceri cuprinsă între 500.000 euro şi 700.000 de euro.

Îngrijorător este faptul că primele 50 de birouri de arhitectură din ţară, după mărimea afacerilor, deţin împreună jumătate dintr-o piaţă în care doar 1.800 de jucători şi-au publicat bilanţurile contabile. Majoritatea celor 50 de companii nu se limitează la proiectarea de arhitectură, ci realizează multe proiecte în regim Design & Build, proiectare de specialitate, avize şi autorizaţii, Planuri Urbanistice Zonale şi de Detaliu sau antreprenoriat general. OAR are înregistraţi 6.226 de arhitecţi, din care 1.317 au dreptul de semnătură suspendat, la cerere sau din cauza neplăţii contribuţiilor anuale. Peste jumătate din arhitecţii înregistraţi de OAR lucrează în Bucureşti, unde se concentrează peste 30% din totalul lucrărilor de construcţii la nivel naţional.

„Din păcate, nici 2014 nu mă aştept să fie unul de redresare în domeniul nostru, deşi ar trebui să fie un an al proiectelor, în sensul pregătirii lor. Din nefericire, românii nu îşi prea fac vara sanie şi iarna car, cum spune o vorbă. Aşa cum ne indică specialiştii de la IMAS, o piaţă odată prăbuşită îşi revine extrem de greu. Nu mai poţi ridica preţurile odată coborâte la aceste niveluri inpronunţabil de mici, care însemnă de fapt că nu se pot aloca resurse pentru proiecte de calitate“, explică situaţia Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR  şi fondatorul biroului de arhitectură Dico şi Ţigănaş, proiectantul Cluj Arena.

Greu de redresat

Contrar aşteptărilor, peste 90% din lucrările de arhitectură efectuate în ultimii ani în sectorul construcţiilor, excluzând infrastructura, sunt investiţii susţinute de companii private, conform datelor colectate de OAR de la birourile de proiectare. După izbucnirea crizei imobiliare, Călin Negoescu aştepta să se producă o redistribuire a lucrărilor, prin creşterea comenzilor de la stat şi a reabilitărilor şi reparaţiilor în detrimentul proiectelor noi. „Prima mişcare nu s-a produs, iar a doua, fiind într-o zonă mai puţin transparentă, poate n-am văzut-o eu. Sunt o persoană care se entuziasmează mai greu, aşa că, deocamdată, nu consider că sunt semne de relansare a eforturilor lăudabile făcute de investitorii profesionişti, adică ale unor oameni care nu ştiu să facă altceva sau să trăiască din altceva decât din investiţii“, afirmă ironic reprezentantul Westfourth. Pe de altă parte, Adrian Cristescu spune că pare a fi posibilă o creştere în sectorul rezidenţial, după ce în anii de criză arhitecţii s-au refugiat în proiecte finanţate de stat, mici investiţii private şi amenajări interioare.

În prezent, toţi actorii implicaţi în piaţa construcţiilor stau cu ochii pe fondurile europene şi pe relansarea creditării, însă arhitecţii nu văd o ieşire din situaţia defavorabilă în care se află nici dacă aceşti indicatori vor contribui la creşterea pieţei. Rezervele vin din dificultatea de schimbare a condiţiilor de contractare a lucrărilor noi, în principal a onorariilor practicate.

„Există câteva uzanţe care sunt greu de schimbat, cum ar fi solicitările clienţilor de a primi soluţii încă înainte de a fi contractat, plăţile efectuate mereu după prestarea serviciilor, care determină dezvoltarea proiectelor din surse proprii şi apoi încercarea de a recupera sumele datorate, întreruperea proiectelor sau schimbările majore de teme fără acoperirea costurilor eforturilor irosite şi altele“, enumeră Şerban Ţigănaş.

Rabat de la calitate

Astăzi, pentru contractele de proiectare se alocă, în medie, 1,56% din valoarea totală a unui proiect, în condiţiile în care înainte de criză ponderea era de 2,36%. Aceste reduceri de costuri conduc inevitabil la adoptarea unor concepte arhitecturale cât mai simple.

„Simplificarea specificaţiilor proiectelor contribuie la un cost de proiectare şi realizare mai redus (proiecte de arhitectură mai puţin complexe, cu costuri cât mai mici de execuţie n.red.). Desigur, în acest context, scade şi calitatea produsului final. Nu cred că proiectarea şi execuţia ieftină, «la metru pătrat», este soluţia viitorului. Mai mult, autorii proiectelor sunt consultanţi tehnici şi financiari, care impun soluţiile cele mai economice, astfel că arhitectura devine marginală“, menţionează Adrian Cristescu.

Preşedintele OAR spune că întreaga societate are de suferit din cauza faptului că românii se bucură mai mult dacă plătesc puţin decât dacă obţin o lucrare de calitate. Totodată, el recunoaşte că o serie de arhitecţi acceptă să lucreze la minima rezistenţă şi să îşi reducă implicaţiile în proiecte. „Tot ce însemnă coordonare interdisciplinară, implementare a conceptelor prin detaliere şi armonizare, urmărire a standardelor, este eliminat şi tratat «gospodăreşte» pe principiul mai bine îmi repar Dacia în parcare decât să plătesc la service“, subliniază Ţigănaş. În acest context, consecinţele asupra calităţii sunt dezastruoase, adaugă acesta.

Arhitectură cu iz autohton

Puţinele birouri străine de arhitectură care au reuşit să intre pe piaţa românească au venit aproape exclusiv ca angajaţi ai unor investitori din aceeaşi cultură. „În România se plăteşte atât de puţin, încât nu merită pentru străini să lucreze aici“, spune preşedintele OAR. El dă ca exemplu cazul firmei olandeze de Architekten Cie., care a câştigat printr-un concurs de arhitectură extinderea palatului Victoria – sediul Guvernului, însă nu a mai ajuns să semneze un contract pentru că a solicitat un onorariu de nivel european.

Călin Negoescu consideră că deschiderea unei pieţe nu poate avea decât consecinţe pozitive, însă admite că pătrunderea firmelor străine se face lent, principala frână fiind onorariile practicate, considerabil mai mari. „În paralel se va produce, vrând-nevrând, un transfer de know-how către firmele româneşti“, adaugă Negoescu. Nu de aceeaşi părere este Adrian Cristescu care susţine că, în principiu, apariţia birourilor de arhitectură străine ar fi trebuit să alinieze producţia de arhitectură la standarde internaţionale, însă, în realitate, situaţia este inversă. „Percepţia noastră este că produsul de arhitectură «se indigenizează»,«regula de acasă» nu se mai respectă, nivelul licenţelor tehnice sau legale scapă de sub control“, avertizează fondatorul West Group.

7 mii de arhitecţi sunt înregistraţi în România, însă primele 50 de birouri de arhitectură fac jumătate din piaţă

MINI INTERVIU

Preşedintele OAR: «A trăi şi lucra în România este o provocare»

Capital: Ce estimări aveţi cu privire la evoluţia pieţei de proiectare în 2014?

Şerban Ţigănaş: Din informaţiile noastre, lucrurile nu merg spre bine, în general, deşi activitatea în construcţii este percepută ca în curs de revigorare. Chiar dacă volumul investiţiilor a crescut, ponderea acestora în construcţii s-a diminuat şi nu există o proporţionalitate directă între creşterea economică şi dezvoltarea sectorului construcţiilor. Volumul mare al investiţiilor în construcţii constă din lucrări de infrastructură şi de reparaţii ale acesteia, care în România, spre deosebire de ţările avansate, se fac fără aportul conceptual al arhitecţilor, aşa-zis strict „inginereşte“, ceea ce se reflectă dramatic în calitatea relaţiilor dintre infrastructură şi mediul construit, social şi natural.

Capital: Spre ce alte segmente de piaţă s-au îndreptat arhitecţii în ultimii ani de criză, ca mijloc de refugiu?

Ş.Ţ.: S-a produs o atomizare a pieţei, cu multe lucrări mici, dar realizate rapid şi neaprofundat. Aceasta a fost direcţia principală a arhitecţilor. Reabilitarea clădirilor existente şi conversia funcţională constituie o altă direcţie. Amenajările interioare, mult mai dinamice, sunt în creştere. Un alt segment care a dat semne de dezvoltare, dar care încă este neconsolidat, este arhitectura spaţiului public, designul pieţelor, parcurilor, scuarurilor. Acestora i se adaugă domeniul restaurărilor şi conservării clădirilor de patrimoniu, accesibil unui număr restrâns de actori calificaţi. Comportamentul arhitecţilor în piaţă este, în general, orientat către dorinţa de a găsi surse multiple de venituri într-o piaţă fragilă, pentru a rezista şocurilor. Mulţi dintre noi lucrează în cadrul mai multor firme, fiind consultanţi pe diferite domenii, activând în educaţia universitară şi chiar în instituţii publice, în paralel cu practica proiectării. Aceste comportamente pot fi salvatoare pentru arhitecţi, dar nu şi pentru un cadru consolidat şi just al practicii profesionale.

Capital: Care sunt principalele provocări cărora birourile de arhitectură trebuie să le facă faţă în 2014?

Ş.Ţ.: A trăi şi lucra în România este o provocare în sine, care poate să te facă creativ şi adaptat. Cred că cele mai importante provocări se referă la modul în care ne creştem randamentul şi ne organizăm utilizarea resurselor pentru contracte. Ordinul Arhitecţilor lucrează la un sistem de informare asupra resurselor necesare pentru proiecte, bazat pe timpul de lucru, fiecare arhitect putându-l adapta la costurile orare proprii. Cealaltă provocare se referă la modul în care ne negociem prestaţiile. Semnarea unor contracte pe sume fixe, care trebuie să acopere toate necunoscutele ce pot interveni într-un proiect, este o sinucidere economică pentru arhitect, în condiţiile în care aceste sume, după cum arată evoluţia bugetelor pentru proiectare, sunt tot mai mici.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.