Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Localitățile cu cea mai rapidă creștere riscă să se blocheze

Autor: | | 0 Comentarii

Când populația se mărește de cinci-șase ori în mai puțin de două decenii, problemele sunt aproape inevitabile: infrastructură depășită, aglomerație, poluare, servicii publice nesatisfăcătoare.

Într-un singur an (de la 1 ianuarie 2017 la 1 ianuarie 2018), populaţia comunei Floreşti de lângă Cluj s-a majorat cu peste 11%, de la 31.600 la 35.100 de persoane. În 2000, Floreştiul avea puţin peste 6.000 de locuitori, dar numărul acestora a crescut de aproape şase ori ca urmare a numeroaselor ansambluri rezidenţiale construite în zonă. „Problema este că, în realitate, numărul locuitorilor este semnificativ mai mare, însă mulţi dintre ei nu şi-au schimbat încă în mod oficial domiciliul. Unii din delăsare, alţii pentru că mai au o altă proprietate în Cluj sau în altă parte, iar alţii pentru că vor să beneficieze de anumite avantaje, cum ar fi un loc într-o grădiniţă sau şcoală din oraş“, spune un reprezentant al administraţiei locale.

Deşi este cea mai mare comună din România, Floreştiul nu este nici pe departe singura localitate din apropierea marilor oraşe care a cunoscut o creştere fulminantă a populaţiei în ultima perioadă. Tot în Cluj, Apahida a urcat de la 7.800 de locuitori în 2000 la 13.200 de locuitori în 2018, cu un plus de şase procente doar în ultimul an. Asta în timp ce, lângă Timişoara, Dumbrăviţa a urcat de la 2.500 în 2000 la 9.400 în 2017 şi la 11.000 de locuitori anul acesta (respectiv o majorare de 16% în ultimele 12 luni). Tot în Timiş, la Giroc, s-a înregistrat o creştere a populaţiei de 12% din 2017 până acum, iar la Ghiroda populaţia a urcat cu 5% în aceeaşi perioadă.

Mirajul periferiei

Și în zona periurbană a Braşovului au avut loc creşteri destul de importante de populaţie: Hărmanul, de pildă, a urcat de la 4.000 de locuitori în 2000 la 6.500 în 2018 (adică plus 60%), Cristian, de la 3.600 la 5.200, iar Ghimbavul - de la 5.000 la 6.300. În Constanţa, Valu lui Traian aproape şi-a dublat populaţia din 2000 până azi, ajungând la 15.600 de la 8.800 de locuitori, şi a câştigat în ultimul an 500 de cetăţeni noi. Cisnădie, lângă Sibiu, a ajuns la 21.000 de locuitori oficiali faţă de 20.100 anul trecut (aproape cinci procente în plus), în timp ce vecinii din Șelimbăr au ajuns la aproape 11.400 de locuitori de la 10.300 anul trecut (plus 10%). Și Valea Lupului, lângă Iaşi, a avut un spor de populaţie de peste 11% în ultimul an, în timp ce la Ciurea, în acelaşi judeţ, numărul locuitorilor a urcat într-un an de la 15.000 la 15.700, atingând un nivel aproape dublu faţă de cei 8.800 din 2000.

 

Dar cele mai numeroase cazuri de acest gen au avut loc în judeţul Ilfov, mai exact în aşezările din imediata apropiere a Capitalei. Comuna Chiajna, care este lipită de cartierul  bucureştean Militari, a atins la 1 ianuarie 2018 aproape 22.700 de locuitori, faţă de 19.800 cu un an în urmă (plus 15%). Și la Dobroeşti s-a ajuns, în aceeaşi perioadă, de la 9.400 la 10.000 de locuitori, asta în timp ce oraşul Popeşti-Leordeni a urcat de la 31.400 la 34.700, iar Bragadiru de la 19.100 la 21.200 de locuitori.

 

Drumul spre blocaj

Este evident că nu putem pune evoluţiile de mai sus pe seama sporului natural, ci doar pe migraţia dinspre marile oraşe din apropiere. La început, cei mai mulţi dintre noii locuitori din Floreşti, Dumbrăviţa sau Chiajna au fost dintre cei care stăteau la bloc în oraş şi şi-au dorit o casă pe pământ, cu o curte încăpătoare şi mai multă linişte. Diferenţele mari de preţ între terenurile din metropolă şi cele de la câţiva kilometri distanţă au jucat şi ele un rol important în această mişcare.

Însă aceleaşi diferenţe au avut o influenţă deci­sivă asupra următoarei etape din evo­lu­ţia localităţilor de la periferia Bucu­reştiului, Clujului sau Timi­şoarei: apariţia blocurilor. „La început erau vile mai mari, cu două, trei sau patru apartamente. Apoi bloculeţe cu trei etaje şi maxim opt apartamente. Iar în ultimii ani s-au schimbat, prin planuri de urbanism zonale, regimurile de înălţime şi coeficientul de utilizare al terenului, aşa că în anumite zone se construiesc blocuri cu şapte, opt sau zece etaje, la fel ca în oraş. În unele situaţii, sunt şi la fel de înghesuite ca în oraş. Este antologic la noi în zonă cazul unui bloc nou din zona magazinului Leroy Merlin, care este aşa de aproape de cel de lângă el că locatarii aproape că îşi vor putea da mâna de la un balcon la altul“, povesteşte Dragoş, unul dintre primii mutaţi în Cartierul Independenţei din Bragadiru, situat la doar câteva sute de metri de graniţa cu sectorul 5.

Lipiţi de asfalt

 

Înghesuiala tot mai mare pe metrul pătrat de teren pe care acum câţiva ani se cultivau cereale sau creşteau ciulini se simte şi în trafic. Din Floreşti, de pildă, mii de oameni stau la coadă zeci de minute în fiecare dimineaţă pentru a ajunge la serviciu în Cluj. De altfel, susţin autorităţile locale, intrarea dinspre Oradea este mai aglomerată (cu o medie zilnică de aproape 59.000 de autovehicule într-o zi lucrătoare decât cea mai aglomerată arteră de intrare din Bucureşti, DN1 dinspre Otopeni (care avea o medie zilnică de 54.000 de autovehicule). O măsurătoare efectuată de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în 13 noiembrie 2015 a înregistrat un vârf de peste 74.000 de vehicule pe acest tronson. Soluţia? Un drum nou care să lege Gilăul şi Floreştiul, situate la vest de oraş, de Apahida, aflată în zona de est. „Centura metropolitană a municipiului figurează în Master Planul General de Transport al României. Valoarea lui estimată este de 126,3 milioane de euro şi proiectul ar trebui implementat în perioada 2017-2020“, arăta primarul Clujului, Emil Boc.

Situaţia le este foarte cunoscută celor mai mulţi dintre ilfoveni. Pentru cei care locuiesc în zecile de blocuri din spatele Metro Militari, care aparţin de Chiajna, drumul spre serviciu sau şcoală trece obligatoriu pe Bulevardul Iuliu Maniu sau pe Bulevardul Uverturii. „Ambele sunt blocate dimineaţa pentru câteva ore. Am ajuns ca pentru a ieşi din cartier să facem 10-20 de minute, iar de la Metro la Autogara Militari, adică vreo doi kilometri, să facem şi 30-40 de minute. Este absolut intolerabil şi sunt oameni care pleacă de acasă la 6:30, deşi încep serviciul la 9, doar ca să nu mai stea atât de mult în trafic“, spune Alexandru, unul dintre locatarii din Militari Residence. 

 

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Click

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Stirile Tvr.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.