În perioada 2007- 2013, agricultura a fost sectorul care a reuşit să obţină cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene. Însă, acest lucru nu este suficient. Fermierii românii, în special cei mici, nu au reuşit să-şi modernizeze exploataţiile agricole. Din păcate, în România ,încă, se mai practică la o scară foarte mare agricultura de subzistenţă. Soluţia? În opinia specialiştilor, un prim pas în dezvoltarea agriculturii autohtone ar fi îmbunătăţirea sistemului de irigaţii. Sorin Cîmpeanu, rector al Universităţii de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, a declarat în deschiderea conferinţei „Agricultura în 2016. Vector de creştere economică“, organizată de revista Capital, la USAMV, că o agricultuă performantă nu poate exista fără irigaţii. 

Un sistem controversat

În România există o infrastructură pentru irigare ce se întinde pe 1,42 de milioane de hectare, însă, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), doar jumătate din instalaţii funcţionează. Mai mult, chiar şi unii fermiei refuză să folosească reţeaua existentă. Aceasta este învechită, lucru care face utilizarea ei foarte costisitoare. Spre exemplu, anul acesta fermierii au solicitat irigarea unei suprafeţe de doar 300.000 de hectare.

Conştienţi de această realitate, guvernanţii au adoptat o lege prin care era alocată suma de un miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii până în 2020. Proiectul de lege a fost discutat din 2012, dar a ajuns să fie aprobat în 2015. Fostul ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, a explicat, în cadrul conferinţei organizate de Capital, că în 2012 finanţarea disponibilă din partea UE pentru reabilitarea infrastructurii secundare era de 60 de milioane de euro. Ulterior, în 2013 a fost prevăzută suma de 435 de milioane de euro. Aceşti bani au fost alocaţi României cu o condiţie din partea Comisiei Europene, şi anume: ca în trei ani de la finalizarea reabilitării infrastructurii secundare, reţeua să fie conectată la reţeua principală. „Am venit cu legea irigaţiilor în 2015. Am identificat această nevoie pentru infrastructura principală care costă 1 miliard de euro pentru a fi reabilitată şi care va ajunge la 1,7 milioane de hectare“, a spus Constantin. Acesta zicea că prin sumele alocate ar fi urmat să se reabiliteze canalele principale, să fie schimbate atât pompele de apă, cât şi bazinele de colectare.

Anul acesta, trebuiau investiţi 145 milioane euro, iar în următorii patru ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%. Cu toate că părea o soluţie interesantă, actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, susţine că legea adoptată anul trecut de Parlament nu va produce efecte. Acesta este de părere că, din lipsă de resurse financiare, Ministerul Finanţelor nu va mai aloca, de anul viitor, banii necesari. „În afară de fondurile pe care le-am prevăzut în bugetul pe acest an, în anii viitori nu vom avea niciun fel de ban, pentru că, la momentul adoptării Legii 269, Ministerul Finanţelor nu şi-a dat avizul pentru a avea acel miliard. Miliardul este pe hârtie, cu excepţia sumei prevăzute pentru acest an“, a explicat Irimescu. Însă, nici suma alocată pentru acest an nu a fost cheltuită. Ministrul Agriculturii susţine că cele 145 de milioane de euro alocate pentru refacerea sistemului de irigaţii nu au fost utilizate pentru că ar fi durat mult timp să construiască o strategie care să corespundă normelor de mediu. În schimb, ar fi pus la punct în această perioadă un Plan Naţional pentru Irigaţii. 

În aceste condiţii, indiferent de abordarea actualei conduceri a Ministerului Agriculturii, fie că va implementa legea deja aprobată sau nu, este nevoie de reabilitarea infastructurii de irigaţii pentru ca sectorul agricol să se dezvolte şi contribuie semnificativ la creşterea Produsului Intern Brut.

Am venit cu legea irigaţiilor în 2015. Am identificat această nevoie pentru infrastructura principală care costă 1 miliard de euro pentru a fi reabilitată şi care va ajunge la 1,7 milioane de hectare. Daniel Constantin, fostul ministrul 
al Agriculturii

Problema irigaţiilor presupune două lucruri extrem de importante. În primul rând nu există un consens din punct de vedere tehnic. Aţi văzut bâlbâiala din ultimul an? S-a condiţionat de existenţa unui plan naţional de irigaţii. A doua problemă rămâne cea a finanţării. Sorin Cîmpeanu, rector al Universităţii de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti