CITEŞTE ŞI

Banci

În apărarea rolului preţurilor. Explicaţii pentru economistul Mugur Isărescu

Autor: |

Sunt surprinzătoare tendinţele intervenţioniste ale unor economişti educaţi şi cu experienţă în câmpul muncii înainte de 1989. Aceştia ar fi trebuit să ştie cel mai bine că un control al preţurilor duce la penurie şi la apariţia unei pieţe „la negru“. Și mai surprinzător e faptul că aceştia sunt economişti care, după 1989, au acceptat provocarea de a introduce o economie de piaţă în România.

În ultimii 25 de ani, am înţeles că unele reflexe dobândite în perioada comunistă nu o să dispară niciodată, deşi discursul public încearcă să le mascheze.

Pieţele au un singur mod de a comunica: preţurile. Într-o economie de piaţă, preţurile transmit informaţii producătorilor despre cererea din partea consumatorilor şi, astfel, resursele sunt alocate în aşa fel încât să-i satisfacă atât pe consumatori, cât şi pe investitori. Într-o piaţă liberă, preţurile sunt rezultatul tranzacţiilor voluntare şi nu al unor decizii arbitrare luate de funcţionari publici. Cu cât este mai liberă piaţa, o prezenţă cât mai mică a statului în relaţia consumator-producător, cu atât preţurile reprezintă mai bine comportamentul consumatorilor. În general, competiţia pe o piaţă liberă duce la preţuri mai mici şi la o calitate a produselor mai bună.

Nu este vorba doar de teorie. Pentru români, există o realitate care a demonstrat că preţurile determinate arbitrar de funcţionarii statului alocă ineficient resursele în economie. De aceea, sunt foarte surprins că economistul Mugur Isărescu spune că şi-a schimbat opinia tocmai când a avut şansa să acţioneze într-o economie în care o mare parte din preţuri sunt determinate de preţuri. Domnia sa susţine aproape în fiecare intervenţie publică rolul băncii centrale de a determina direct cursul valutar pe lângă influenţa indirectă pe care o are fiecare decizie de politică monetară. Cursul valutar reprezintă tot un preţ şi este modul prin care comunică piaţa valutară. De fiecare dată când economistul aflat în funcţia de guvernator, Mugur Isărescu, vorbeşte despre beneficiile intervenţiilor directe pe piaţa valutară, îmi aduc aminte de ce spunea Milton Friedman despre rolul politicii monetare: „... politica monetară poate face ca banii să nu fie o sursă majoră de volatilitate în economie.“ Iar intervenţiile în piaţa valutară tocmai asta fac: introduc volatilitatea în alte părţi ale economiei.

Iluzia profitabilităţii şi riscurile ei

Cum acţionează interevenţiile băncii centrale? Intervenţiile pentru deprecierea cursului valutar, de exemplu, adică subminarea valorii leului relativ la alte valute, oferă un venit nominal puţin mai mare pentru exportatori, deoarece pentru fiecare euro vândut se încasează mai mulţi lei. Altfel, o firmă care exportă şi are costuri în lei devine mai profitabilă dacă îşi menţine costurile neschimbate, chair dacă nu vinde mai mult sau chiar dacă nu este mai productivă. Dar, totul este o iluzie. Mai mult, această iluzie nu este inofensivă. Veniturile mai mari din deprecierea artificială a cursului de schimb duc la o cerere mai mare pentru resurse în acest sector, deşi, în realitate, nu este nevoie de ele, iar pentru societate ar fi mai eficient să fie folosite în alte sectoare. În acelaşi timp, un curs de schimb apreciat oferă produse de import mai ieftine, reduce inflaţia, creşte puterea de cumpărare. Este adevărat că pentru firmele de export înseamnă venituri mai mici. Și, probabil, este adevărat ce spune economistul Isărescu că există un impact asimetric asupra preţurilor din mişcările de curs valutar: o apreciere de curs se transmite mai puţin în preţuri decât o depreciere. Acest efect depinde atât de cum este construit IPC (câte bunuri de import fac parte din IPC), cât şi de experienţa prin care au trecut cetăţenii României, în ultimii 25 de ani: BNR a preferat o depreciere continuă şi controlată a cursului de schimb pentru a susţine o politică fiscală arbitrară şi a creşte competitivitatea produselor româneşti pe pieţele externe. Totuşi, datele arată cu totul altceva. Preţurile au scăzut în 2005-2006, când leul se aprecia puternic de la o dinamică anuală de 10%, la 5%. Mai mult, au scăzut preţurile produselor alimentare (producţie internă, dar şi competiţie internaţională) şi nealimentare (importuri). În schimb, preţurile pentru servicii au crescut în special din cauza unei pieţe interne necompetitive şi suprareglementate.

Pagina 1 din 4
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DCNews

Agrointeligenta

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii
loading...