CITEŞTE ŞI

Banci

În apărarea rolului preţurilor. Explicaţii pentru economistul Mugur Isărescu

Autor: |

Sunt surprinzătoare tendințele intervenționiste ale unor economiști educați și cu experiență în câmpul muncii înainte de 1989. Aceștia ar fi trebuit să știe cel mai bine că un control al prețurilor duce la penurie și la apariția unei piețe „la negru“. Și mai surprinzător e faptul că aceștia sunt economiști care, după 1989, au acceptat provocarea de a introduce o economie de piață în România.

În ultimii 25 de ani, am înţeles că unele reflexe dobândite în perioada comunistă nu o să dispară niciodată, deşi discursul public încearcă să le mascheze.

Pieţele au un singur mod de a comunica: preţurile. Într-o economie de piaţă, preţurile transmit informaţii producătorilor despre cererea din partea consumatorilor şi, astfel, resursele sunt alocate în aşa fel încât să-i satisfacă atât pe consumatori, cât şi pe investitori. Într-o piaţă liberă, preţurile sunt rezultatul tranzacţiilor voluntare şi nu al unor decizii arbitrare luate de funcţionari publici. Cu cât este mai liberă piaţa, o prezenţă cât mai mică a statului în relaţia consumator-producător, cu atât preţurile reprezintă mai bine comportamentul consumatorilor. În general, competiţia pe o piaţă liberă duce la preţuri mai mici şi la o calitate a produselor mai bună.

Nu este vorba doar de teorie. Pentru români, există o realitate care a demonstrat că preţurile determinate arbitrar de funcţionarii statului alocă ineficient resursele în economie. De aceea, sunt foarte surprins că economistul Mugur Isărescu spune că şi-a schimbat opinia tocmai când a avut şansa să acţioneze într-o economie în care o mare parte din preţuri sunt determinate de preţuri. Domnia sa susţine aproape în fiecare intervenţie publică rolul băncii centrale de a determina direct cursul valutar pe lângă influenţa indirectă pe care o are fiecare decizie de politică monetară. Cursul valutar reprezintă tot un preţ şi este modul prin care comunică piaţa valutară. De fiecare dată când economistul aflat în funcţia de guvernator, Mugur Isărescu, vorbeşte despre beneficiile intervenţiilor directe pe piaţa valutară, îmi aduc aminte de ce spunea Milton Friedman despre rolul politicii monetare: „... politica monetară poate face ca banii să nu fie o sursă majoră de volatilitate în economie.“ Iar intervenţiile în piaţa valutară tocmai asta fac: introduc volatilitatea în alte părţi ale economiei.

Iluzia profitabilităţii şi riscurile ei

Cum acţionează interevenţiile băncii centrale? Intervenţiile pentru deprecierea cursului valutar, de exemplu, adică subminarea valorii leului relativ la alte valute, oferă un venit nominal puţin mai mare pentru exportatori, deoarece pentru fiecare euro vândut se încasează mai mulţi lei. Altfel, o firmă care exportă şi are costuri în lei devine mai profitabilă dacă îşi menţine costurile neschimbate, chair dacă nu vinde mai mult sau chiar dacă nu este mai productivă. Dar, totul este o iluzie. Mai mult, această iluzie nu este inofensivă. Veniturile mai mari din deprecierea artificială a cursului de schimb duc la o cerere mai mare pentru resurse în acest sector, deşi, în realitate, nu este nevoie de ele, iar pentru societate ar fi mai eficient să fie folosite în alte sectoare. În acelaşi timp, un curs de schimb apreciat oferă produse de import mai ieftine, reduce inflaţia, creşte puterea de cumpărare. Este adevărat că pentru firmele de export înseamnă venituri mai mici. Și, probabil, este adevărat ce spune economistul Isărescu că există un impact asimetric asupra preţurilor din mişcările de curs valutar: o apreciere de curs se transmite mai puţin în preţuri decât o depreciere. Acest efect depinde atât de cum este construit IPC (câte bunuri de import fac parte din IPC), cât şi de experienţa prin care au trecut cetăţenii României, în ultimii 25 de ani: BNR a preferat o depreciere continuă şi controlată a cursului de schimb pentru a susţine o politică fiscală arbitrară şi a creşte competitivitatea produselor româneşti pe pieţele externe. Totuşi, datele arată cu totul altceva. Preţurile au scăzut în 2005-2006, când leul se aprecia puternic de la o dinamică anuală de 10%, la 5%. Mai mult, au scăzut preţurile produselor alimentare (producţie internă, dar şi competiţie internaţională) şi nealimentare (importuri). În schimb, preţurile pentru servicii au crescut în special din cauza unei pieţe interne necompetitive şi suprareglementate.

Eroarea leului puternic care ar putea închide fabrici

Economistul Isărescu ne induce în eroare, totuşi, când spune că un leu mai puternic ar putea să închidă o fabrică. Pentru economie şi, din punctul de vedere al BNR, unde economistul Isărescu are funcţia de guvernator, contează efectul net asupra economiei, şi nu efectul asupra unui sector. Atât aprecierea, cât şi deprecierea valutei naţionale, înseamnă atât efecte pozitive, cât şi efecte negative, dar pentru economie contează care dintre ele domină. Ce spune BNR despre rolul cursului de schimb: „Cursul de schimb influenţează preţul relativ al bunurilor interne, faţă de cel al bunurilor tranzacţionate pe pieţele externe. Un exportator va câştiga mai mult dacă preţul obţinut în valută din vânzarea bunurilor sale pe pieţele externe este transformat în lei la un curs de schimb mai ridicat (moneda naţională este mai depreciată). Pe de altă parte, un importator va câştiga mai mult dacă bunurile vândute pe piaţa internă sunt achiziţionate în valută la un cost mai mic exprimat în lei, echivalent al unei monede naţionale mai apreciate. Cursul de schimb transmite astfel (prin intermediul canalului exporturilor nete, sau canalului indirect al cursului de schimb), cu un anumit decalaj în timp, impulsurile iniţiale ale ratei dobânzii de politică monetară asupra activităţii economice (sintetizată prin deviaţia PIB real).“

Cost transferat părţii din economie ignorate de politica monetară

Banca centrală trebuie să implementeze politica monetară pentru toată economia. Ce contează este efectul asupra economiei totale şi bunăstarea generală. Astfel, efectul cursului de schimb trebuie analizat prin prisma întregii economii şi nu numai, prin ce observăm într-un anumit sector. Când economistul Isărescu se arată îngrijorat de efectele aprecierii, implicit spune că implementează politica monetară doar pentru o parte din economie, iar COSTUL este transferat părţii din economie ignorată de politica monetară.

Pagina 1 din 3
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

Agrointeligenta

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F