CITEŞTE ŞI

Romania 4 You

Gorjul şi Hunedoara, sub blestemul cărbunelui

Autor: Răzvan Amariei | luni, 15 februarie 2016 | 1 Comentarii

ANALIZĂ Zăcămintele carbonifere, care au ajutat cândva la dezvoltarea economică a regiunii, s-au transformat în ultimii ani într-o piatră de moară de gâtul economiei locale.

Huila a dus la dezvoltarea în Valea Jiului a unei adevărate aglomeraţii urbane, care atinsese în ultimii ani ai regimului comunist circa 200.000 de locuitori. Din aceştia, aproape 90.000 lucrau în minele din zonă. Acum, mai sunt în Vale circa 130.000 de locuitori, din care mai muncesc undeva la 5.000 de persoane în şapte mine. Până în 2018, trei dintre ele vor fi şi ele trecute în conservare. O situaţie similară se înregistrează şi în nordul judeţului, în zona Brad, unde cele mai multe mine de zăcăminte metalifere au fost închise. La fel s-a întâmplat cu două dintre cele mai importante fabrici din zonă, combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Călan, unde cele mai multe clădiri şi instalaţii au fost demolate şi vândute la fier vechi.

Dacă producţia de huilă a scăzut constant, ajungând la circa 1,5 milioane de tone pe an, faţă de 11 milioane de tone în 1989, în bazinele carbonifere din Gorj reducerea producţiei faţă de vârful atins în epoca comunistă a fost de numai 50%, în prezent fiind extrase anual circa 25 de milioane de tone de lignit şi antracit. În ciuda situaţiilor destul de diferite, atât Hunedoara, cât şi Gorjul au încercat în ultimele decenii să depăşească dependenţa de minerit. Din nefericire, nu cu foarte mult succes. Nici nu e de mirare că, în ambele judeţe, Complexul Energetic Hunedoara, respectiv Complexul Energetic Oltenia, care includ minele şi termocentralele pe cărbune de la Deva şi Paroşeni, respectiv de la Turceni, Rovinari, Işalniţa şi Craiova, sunt pe primul loc în clasamentul celor mai mari cifre de afaceri şi al celor mai mari angajatori.

Iar problema şi mai mare este că ambele complexe energetice au terminat 2015 cu pierderi impresionante: peste 400 de milioane de lei la CE Hunedoara şi aproape 750 de milioane de lei la CE Oltenia. Prima companie şi-a cerut deja insolvenţa în decembrie anul trecut, iar pe piaţă circulă zvonuri că şi cea de-a doua va avea aceeaşi soartă în 2016. Şi reţeaua gorjeană de supermarketuri Succes Nic (care în 2014 se afla pe locul al treilea în judeţ din punct de vedere al cifrei de afaceri) a cerut, anul trecut, intrarea în insolvenţă în urma dificultăţilor financiare. Asta în timp ce, în urmă cu circa o lună, al optulea mare angajator din Gorj, Aparegio SA, s-a trezit că i se cere intrarea în insolvenţă de către un creditor, iar UMR SSA (locul 15 în acelaşi top) a intrat deja în insolvenţă în august.

Viitorul în tonuri de roz

Potrivit celor mai proaspete proiecţii ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), datând din decembrie anul trecut, Gorjul a înregistrat în 2015 un produs intern brut pe cap de locuitor de 7.555 de euro, aflându-se pe un onorant loc al zecelea la nivel naţional. Experţii CNP susţin că PIB-ul per capita va continua să se majoreze şi în anii care vin, atingând 8.069 de euro în 2016, 8.683 de euro în 2017 şi 9.370 de euro în 2018. Conform aceleiaşi surse, salariul mediu net pe judeţ pentru 2015 ar trebui să fi fost de 1.858 de lei. Leafa medie ar urma să crească şi ea, ajungând la 1.957 de lei anul viitor, 2.089 de lei în 2017 şi 2.242 de lei în 2018 (în total, o majorare de peste 20% în următorii trei ani). Asta în timp ce rata medie a şomajului ar urma să se reducă treptat, de la 7,1% în 2015 până la 6,2% în 2018. Ca efect direct, numărul mediu de salariaţi ar trebui să crească în acelaşi interval de la 71.000 la 79.200 (respectiv cu circa 11 procente).

Pentru Hunedoara, calculele CNP indică pentru 2015 un PIB per capita de 8.052 de euro, ceea ce plasează judeţul pe poziţia a opta la nivel naţional. Creşterea economică va continua, produsul intern brut pe cap de locuitor ajungând la 8.622 de euro în 2016, 9.306 euro în 2017 şi 10.072 de euro în 2018. Studiul CNP spune şi că salariul mediu net pe judeţ pentru 2015 a fost de 1.494 de lei (semnificativ mai mic decât la vecinii din sud) şi că ar urma să se majoreze, atingând 1.597 de lei în 2016, 1.676 de lei în 2017 şi 1.762 de lei în 2018. În ciuda creşterii de 18% în trei ani, salariul mediu din Hunedoara ar urma să fie în 2018 sub cel primit de angajaţii din Gorj în 2015. Şi în Hunedoara rata medie a şomajului ar trebui să scadă, de la 6,3% în 2015 până la 5,8% în 2018. Asta în timp ce numărul mediu de salariaţi ar trebui să se majoreze în aceeaşi perioadă de la 109.200 la 118.700 (respectiv cu circa nouă procente).

Plusuri şi minusuri

Evoluţia prognozată de CNP pare a fi confirmată, parţial, de cele mai recente statistici disponibile. Astfel, în primele nouă luni ale anului trecut producţia industrială a crescut în Gorj cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, în timp ce în Hunedoara evoluţia a fost mai modestă, de numai +2,4%. În acelaşi timp, în perioada ianuarie-iulie 2015, valoarea exporturilor gorjene s-a majorat cu 13% faţă de acelaşi interval al lui 2014, însă a rămas una modestă (puţin peste 31 de milioane de euro). La vecinii de la nord, creşterea a fost ceva mai mică (în jur de 10%), însă valoarea exporturilor a fost mult mai impresionantă: 459 de milioane de euro în primele şapte luni ale anului trecut.

Salariul mediu net ajunsese în Gorj la 1.745 de lei în septembrie 2015, cu numai 21 de lei (sau 1,2%) mai mult decât în urmă cu 12 luni. Leafa medie netă a fost semnificativ mai mică în Hunedoara în prima lună a toamnei trecute – 1.471 de lei. Însă creşterea faţă de septembrie 2014 a fost mai serioasă: 95 de lei sau aproape şapte procente. Tot în septembrie 2015, numărul angajaţilor ajunsese la 74.000 în Gorj şi la 112.300 în Hunedoara, în scădere uşoară (-0,5%) în primul judeţ, dar în creştere cu 1,6% în cel de-al doilea. O evoluţie nu tocmai satisfăcătoare a avut şi rata şomajului în cele două regiuni: dacă în octombrie 2014 erau înregistraţi în Gorj 10.629 de şomeri (rata fiind de 7,26%), un an mai târziu numărul celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă crescuse uşor, rata şomajului ajungând la 7,51%.

 

În Hunedoara, la sfârşitul lui octombrie 2015 erau 11.531 de şomeri, cu circa 200 mai mulţi faţă de în urmă cu exact un an, rata şomajului ajungând la 6,09% (faţă de 5,86% în octombrie 2014).

 

În sectorul turistic, Gorjul a primit în primele nouă luni ale lui 2015 aproape 61.000 de vizitatori (cu 2,5% mai mult decât în ianuarie-septembrie 2014). În schimb, în Hunedoara creşterea a fost mai impresionantă: de la 86.000 la 121.000 de turişti, respectiv cu 40% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. În zona imobiliară, însă, lucrurile par să fi stat exact pe dos: dacă în Gorj numărul locuinţelor finalizate a rămas relativ constant în perioada iulie 2014-iunie 2015 comparativ cu iulie 2013-iunie 2014 (300 faţă de 304), în Hunedoara s-a înregistrat o scădere puternică: 317 faţă de 403 locuinţe terminate în perioadele mai sus menţionate.

 

Acest articol a apărut în ediţia numărul 7 a revistei Capital, 15-21 februarie 2016.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Romania 4 You

04 aprilie 2016

Olt și Vâlcea, două județe neprofitabile

Romania 4 You

01 februarie 2016

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.