Mult mai receptivi la nou, dornici să își găsească propria cale și subjugați de tentația de a face lucrurile altfel decât părinții lor, copii din ziua de astăzi sunt catalogați de multe ori drept naivi sau necopți și gata să „înghită” tot ceea ce li se furnizează pe canalele media. Cu toate acestea, în zilele noastre, nu tinerii sunt generația ruptă de realitate ci, din nefericire, chiar cei care îi cataloghează astfel.

Aflați la vârsta pensiei sau foarte aproape de ea, mulți dintre conaționalii noștri trăiesc într-un mediu închis din care evadează doar prin intermediul televizorului, nelipsit din casele românilor. Discuțiile cu vecinii sau prietenii în poarta casei, la piață sau la o bere au dispărut și ele de ani buni sau, pe unde au mai rămas, se învârt tot în jurul celor văzute „aseară” la același televizor, Devenit singura sursă de informație pentru că presa scrisă a dispărut aproape total de pe lista zilnică de cumpărături, iar computerul cu ale sale conexiuni la internet și „saituri” este încă o necunoscută, infamul dispozitiv cu ecran mai mult sau mai puțin plat are darul de a urca pe tron sau de a aduce în fața eșafodului regi și regine. Într-un asemenea context, orice se spune la posturile TV a devenit literă de lege și chiar dacă respectivul orator bate câmpii cu grație, cuvintele sale sunt sorbite cu nesaț mai ales atunci când emite idei populiste gen mărirea pensiilor sau condamnarea unor presupuși trădători de neam și țară.

Mai grav chiar decât această dependență a unei întregi generații de undele receptate de un dispozitiv care, pe vremea când aceasta era tânără, era restricționat la câteva ore pe zi, se dovedește a fi atitudinea atotștiutoare dată chiar de vârstă. Majoritatea bătrânilor noștri știu mai bine orice temă doar pentru că „au văzut multe” în viață. Deși experiența trebuie, fără îndoială, respectată, efectele adverse ale unei astfel de gândiri se arată exact când  le este lumea mai dragă. Dragii noștri părinți sau bunici se trezesc de multe ori că nu știu cum să aleagă un abonament pentru telefonia mobilă, o simplă plată cu cardul li se pare un risc enorm, iar relația cu puținele instituții ale statului care au intrat în era tehnologiei lucrând online se poate dovedi un obstacol imposibil de trecut.

Fără doar și poate că există și excepții. Fără îndoială că până și cei mai îndărătnici apărători ai vechilor obiceiuri pot fi ajutați, dacă acceptă, să înțeleagă că prezentul presupune o altfel de abordare. Însă tragicul situației rămâne. Tocmai pentru că generația persoanelor peste 50 – 60 de ani trăiește încă într-o realitate mult diferită de cea actuală.