Gazele româneşti au început să fie exportate în Vest

În fiecare zi, începând cu data de 31 mai şi până în prezent, pe gazoductul Arad-Szeged au început să curgă, pe sensul de export către Ungaria, gaze din România. Cantităţile sunt între 1.800 şi 1.900 de MWh, adică necesarul de gaze pentru aproximativ 10.000 de locuri de consum. Exportul de gaze către vestul Europei este o premieră istorică pentru România şi un lucru care ni se tot cere de ani buni de către UE. România chiar are un infrigement, temporar suspendat, pentru tărăgănarea procedurilor şi investiţiilor care să permită exportul în cantităţi mari către alte ţări UE.
„Responsabilii“ pentru exportul de gaze către Ungaria sunt, potrivit preşedintelui ANRE Niculae Havrileţ, companiile ENGIE, fostul GDF Suez, şi trader-ul C- GAZ. Solicitaţi să cometeze pe acest subiect, reprezentanţii ENGIE au precizat doar că „informaţiile solicitate au caracter confidențial“. De precizat, exporturile sunt fizice, deci nu fictive (prin mecanismul de backhaul).

De exportat gaze, România a mai făcut-o, pentru doar o lună, în primăvara anului 2014, către Republica Moldova. Fluxul de gaze a fost făcut pe gazoductul Iaşi – Ungheni. Atunci, cantităţile au fost foarte mici, circa 1.000 de MWh zilnic, exportatorul fiind Petrom. Scopul acestui export a fost mai mult unul propagandistic, în ideea de a aduce o lumină bună pentru ambele guverne, din cele două ţări, aflate în exerciţiu la acel moment. Aceasta pentru că, din start, se ştia că presiunile din sistemele de gaz ale României şi Moldovei sunt diferite, deci nu se pot „împinge“ cantităţi semnificative dinspre ţara noastră către cea vecină. Ca acest lucru să fie posibil, Transgaz România ar fi trebuit să construiască o staţie de compresie pe partea noastră de graniţă, investiţie de multe milioane de euro, or acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Presiuni de la Bruxelles

România este presată, de mai mulţi ani, de către Comisia Europeană să adopte legislaţia necesară exporturilor fizice de gaze în ţările membre şi să facă investiţiile necesare pentru ca aceste fluxuri să se facă în cantităţi cât mai mari. Legislaţia europeană obligă statele membre să asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare în ambele direcții, şi în sensul de import, dar şi de export, motivul fiind sporirea securităţii în aprovizionare.
Anul trecut, pe 6 iunie, oficiali ai Comisiei Europene au derulat inspecții inopinate la sediile Romgaz, Transgaz și OMV Petrom, aceste companii fiind suspectate de faptul că s-ar fi înțeles între ele pentru a bloca exportul de gaze din România către alte state membre UE. „Comisia are îngrijorări că firmele implicate ar fi încălcat legislația europeană antitrust care interzice înființarea de carteluri și practicile restrictive, precum și abuzul de poziție dominantă (Articolele 101 și 102 din Tratatul de funcționare a UE). Comisia investighează potențiale practici anticoncurențiale în furnizarea și transportul gazelor naturale în România, în special în legătură cu un presupus comportament anticoncurențial destinat împiedicării exporturilor de gaze naturale din România în alte state membre UE“, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene.

Peste doi ani, ţara noastră are potenţialul de a ajunge un jucător major pe piaţa gazelor din regiune, odată cu începerea extracţiei gazelor din Marea Neagră. Din primele estimări, în platforma continentală a Mării Negre se găsesc peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze, adică cât 10 ani de producţie locală. Mai mult, odată ce gazele vor putea fi „împinse“ prin reţeaua de conducte Isaccea-Negru Vodă şi către Ucraina şi Bulgaria, Grecia, americanii care vor extrage gazele îi vor concura direct pe ruşi pe piaţa din regiune.

Anul trecut, pe 6 iunie, oficiali ai Comisiei Europene au derulat inspecții inopinate la sediile Romgaz, Transgaz și OMV Petrom, aceste companii fiind suspectate de faptul că s-ar fi înțeles între ele pentru a bloca exportul de gaze din România către alte state membre UE.

Inspecții de la CE