Anul acesta este unul cu multe încercări pentru fermierii români. Debutul anului nu a fost tocmai bun. Fermierii se aşteptau să primescă subvenţiile până cel târziu în primăvară, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Din cauza implementării greoaie a soft-ului care ţinea evidenţa acestor plăţi, agricultorii au ajuns să fie amânaţi până în toamna acestui an. Chiar şi acum mai există crescătorii de animale care nu şi-au primit încă subvenţiile. Astfel, până la 12 septembrie pentru campania 2015 a fost plătită suma de 1,96 miliarde de euro pentru un număr de 930.273 de fermieri pentru toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă- FEGA, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – FEADR şi Bugetul Naţional), a declarat Adrian Pintea, directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Dacă sprijinul pentru suprafaţe agricole a fost achitat integral către toţi agricultorii, mai sunt câţiva fermieri care nu şi-au primit subvenţiile pentru animale. 

Proiectele finanţate prin fonduri europene

Dacă ajutoarele pentru fermieri nu au venit tocmai la timp, la capitolul finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală lucrurile au stat un pic mai bine. Potrivit directorului general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Eugen Popescu, pe noul program PNDR 2020, în anul 2015 au fost deschise 15 submăsuri sau componente, iar suma alocată a fost de 1,5 miliarde de euro. Anul trecut, au fost depuse 7.691 de proiecte, din care au fost selectate 4.345 de proiecte, adică 57% din total. 

În 2016, alocarea a crescut la 1,8 miliarde de euro, din care 1,36 miliarde au fost scoase la licitaţie, iar atât numărul cât şi calitatea proiectelor a crescut, a subliniat Popescu. El se aşteaptă ca, până la finalul anului, cea mai mare parte a sumei alocate să fie acoperită cu proiecte semnate sau măcar selectate. 

Cea mai mare nemulţumire menţionată de directorul AFIR în cadrul conferinţei „Agricultura în 2016. Vector de creştere economică“, organizată de revista Capital, la USAMV, a fost faptul că, în exerciţiul financiar 2007 – 2013, 1,6 miliarde de euro s-au reziliat în principal din cauza lipsei de finanţare privată. 

„Pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, primul lucru pe care trebuie să ne bazăm este experienţa din exerciţiul financiar 2007 – 2013, care a relevat multe probleme. Lipsa capacităţii de cofinanţare private a fost de departe cea care a afectat cel mai mult programul“, a completat Popescu. 

Schimbări importante aduse PNDR

Pentru evitarea greşelilor din trecut, autorităţile au încercat să simplifice birocraţia şi chiar vor aduce modificări substanţiale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Astfel, în viitorul apropiat PNDR va include o serie de noi măsuri menite să ajute fermierii români. „Pentru perioada următoare vrem să modificăm Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Vrem să găsim soluţii de schimbare a generaţiilor în agricultură. Să dăm posibilitatea fermierilor mici să se asocieze şi să se faciliteze posibilitatea de accelerare a investiţiilor în mediul rural“, a declarat Daniela Rebega, director general Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru PNDR.
Faţă de măsurile existente în program vor fi introduse altele noi precum coborârea pragului de eligibilitate la măsura de sprijin pentru dezvoltarea fermierilor mici de la 8.000 SO la 4.000 SO. Prin scăderea pragului, oferim fermierilor cu mai puţine animale să vină, să acceseze şi să beneficieze de 15.000 de euro. Alte schimbări includ: redefinerea rolului fermei de familie, introducerea unei noi măsuri de finanţare pentru produsele agricole şi alimentare, introducerea de vouchere pentru formare profesională şi introducerea instrumentului de creditare cu partajare a riscului.
De asemenea, anul acesta vor fi introduse noi submăsuri cu alocare de 800 milioane de euro destinate formării profesionale pentru fermieri, măsuri de consiliere, investiţii în infrastructura agricolă şi silvică, a mai precizat oficialul guvernamental.

Mai multe variante pentru cofinanţare

Dacă în exerciţiul financiar 2007-2013 cea mai mare problemă a fost cofinanţarea, în perioada 2014-2020 se pare că istoria se repetă chiar dacă acum pot acorda finanţare şi Instituţiile Financiare Nebancare (IFN). Din păcate, în continuare agricultura este un sector subfinanţat.

Principalii creditori ai sectorului agricol românesc şi-au bugetat pentru acest an o valoare totală de aproximativ 25 de miliarde de lei, jumătate din sumă reprezentând finanţarea acordată de către bănci, şi doar 5,5 miliarde de lei suma alocată de IFN-uri, a spus Robert Rekkers, director general al Agricover Credit, în cadrul conferinţei Capital. Suma este în creştere uşoară faţă de anul 2012, când alocarea totală a creditării agriculturii de către instituţiile bancare şi cele nebancare s-a situat la un nivel de aproape 20 de miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de directorul Agricover Credit.  

„Trebuie optimizat acest sector. Băncile finanţează cu precădere fermierii mari sau proiectele cu fonduri europene oferite în baza adeverinţelor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA)“, a spus Rekkers. Potrivit lui, pentru a susţine în mod real dezvoltarea agriculturii avem nevoie de soluţii de finanţare specializate. „Apetitul pentru risc în finanţarea agriculturii este în creştere. Businessul este despre oameni şi dacă ei sunt legaţi de acest pământ sunt dispuşi să plă­tească mai mult. Totuşi, nivelul de îndatorare devine din ce în ce mai mare. Fermierii mici vor fi afectaţi pentru că au preţuri foarte mici pentru recolte“, a zis şeful Agricover Credit.

1,96 miliarde de euro  au fost plătite pentru un număr de 930.273 de fermieri pentru toate tipurile de fonduri

1,6 miliarde de euro  s-au reziliat în principal  din cauza lipsei  de finanţare privată 

Schemele de plăţi directe

Schemele de plăţi directe din Campania 2015: schema de plată unică pe suprafaţa de 79,7 euro pe hectare, plata redistributivă pentru primele cinci hectare cuantumul este de cinci euro pe hectar şi pentru restul de 25 hectare cuantumul este de 51 euro/hectar, plata pentru practici agricole beneficie pentru climă şi mediu 59,1 euro pe hectar, plata pentru tinerii fermieri- 19,9 euro/ha. La toate acestea se adaugă şi acele „scheme cuplate în sectorul vegetal şi zootehnic. Spre exemplu pentru cultivatorii de cartofi de sămânţă se acordă un sprijin de 23.700 de euro pe hectar.