Pentru a găsi răspuns la această întrebare, am intervievat specialişti din headhunting – recrutare de personal.

"Aş face lucrurile pe dos decât se face acum şi decât s-au făcut până acum: aş fi ultraliberal în domeniul economic şi comunist în cel social", a declarat pentru Capital George Butunoiu, managing partner al firmei de resurse umane George Butunoiu Executive Search.

"În modelul occidental capitalist de societate, construit în două sute de ani, firmelor li se asigura cadrul şi sunt sprijinite să îşi dezvolte activitatea cât de mult se poate, încât să facă volume cât mai mari, care volume (profit, circulaţie a produselor, salarii etc) sunt impozitate, şi din aceste taxe statul face dezvoltarea şi protecţia sociale. Când nu ştii cum se face asta sau când nu te ţin puterile, cea mai mare tentaţie este să ceri altora să facă treaba în locul tău", a mai spus Butunoiu.

Dacă angajatul e prost sau leneş, civilizează-l cu forţa!

Acesta crede că la noi funcţionează un sistem greşit din start, care duce la ineficienţă.

"Esenţa modelului românesc de guvernare este să trimită la companii cât mai mult din protecţia socială, chiar dacă asta înseamnă competitivitate mai redusă, deci şi volume mai mici şi mult mai puţini bani la buget din impozite, pe cale de consecinţă. Firmele de stat sunt vândute nu către cei care plătesc mai mult, ci celor care garantează că nu dau vreun angajat afară, indiferent dacă are ceva de făcut pe acolo sau nu", a afirmat George Butunoiu.

"Nu poţi să trimiţi un angajat acasă doar pentru că nu mai ai nevoie de el în firmă. Dacă îţi dai seama că era mai prost sau mai indolent decât credeai când l-ai recrutat, trebuie să investeşti în el şi să-l dezvolţi profesional, să-l civilizezi chiar împotriva voinţei lui. Dacă îţi fură bani din geantă, tot nu e destul că să îl trimiţi să se ocupe statul de el cu o alocaţie de şomaj. Iar plăţile compensatorii nu mai au demult sensul pe care se presupunea că ar fi trebuit să-l aibă, sunt o simplă taxa interlopă de protecţie pe care guvernul o plăteşte sindicatelor din banii companiilor, nu din fondurile sale de şomaj, cum ar fi normal să fie", a explicat specialistul în resurse umane.

Dar dincolo de sărăcia generată de aceste modele de guvernare, în care s-au specializat toate partidele şi guvernele noastre, există şi problema inegalităţii sociale care rezultă de aici.

"Sunt diferenţe foarte mari între angajaţi – priviţi că cetăţeni, din punct de vedere social – din perspectiva beneficiilor sociale pe care le pot primi şi pe care le primesc din partea angajatorilor. Or, aceste inegalităţi duc la injustiţie socială, şi această injustiţie e cel mai mare pericol pentru societate, mai mare decât lipsurile de orice fel ar fi ele şi decât alte greutăţi. Şi duc la reacţii în lanţ pe care nu le mai poţi opri", a menţionat Butunoiu.

Cum trebuie să circule banii administraţi de Guvern pentru ca şomerul să ajungă cât mai repede la un loc de muncă potrivit pentru el? Ce ar putea să facă un premier, sau un ministru al Muncii, în acest sens?

A refuzat două oferte de job? Îi tai ajutorul de şomaj

"În primul rând aş implementa soluţii concrete de finanţare integrală a cheltuielilor de relocare. Sunt câteva zone în care nu găsim profesionişti şi alte zone în care forţa de muncă, de regulă compactată în marile aglomerări urbane, rămâne neutilizată", a declarat Mihaela Tudorancea, managing partner la compania de resurse umane Tudorancea &Partners.

Ea vede ca posibile măsuri stabilirea unor sume pentru plata transportului bunurilor, facilitarea unor credite cu dobânzi preferenţiale, garantate de stat, pentru locuinţă, programe pentru integrarea copiiilor la şcoală, suport pentru integrarea în nouă comunitate, consultanţă. O altă propunere de pus în practică ar fi angajarea şomerilor din categoriile problemă (fără studii, cu vârstă peste 50 de ani, fără experienţă) cu diminuări ale taxelor sociale pentru angajatori, într-un cuantum motivant.

"Referitor la şomerii tineri, proaspeţi absolvenţi, aş implementa un sistem simplu dar sigur de evaluare a abilităţilor şi cunostintelor efective pe care aceştia le au şi le-aş propune posturi care sunt pe măsura lor, nu neapărat pe măsura diplomei. Din nefericire în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi absolvenţi sunt exclusiv posesori de diplomă şi nu specialişti în vreun domeniu. Dacă refuză două posturi oferite, aferente capacităţilor lor, le suspend plata şomajului", a arătat Tudorancea.

"Un alt pachet ar trebui să includă acel business angel: ideile bune încurajate pentru a deveni afaceri, fie ele vocaţionale – vezi doamna cu păpuşă din reclame – fie tehnice. Finanţarea poate veni cu ajutorul unor asociaţii ale oamenilor de afaceri care să lucreze cu agenţia sau cu ajutorul băncilor şi al dobânzilor preferenţiale, diferenţa fiind suportată de stat. Procedura trebuie supervizată fie de finanţator şi stat, fie doar de un administrator judiciar", a explicat specialist în headhunting.

Conform Institutului Naţional de Statistică, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna martie 2015, este de 594.000 persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (597.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună din anul anterior (644.000 persoane).