“Eu cred că România mai poate creşte, de aceea sunt încă aici. Există resurse există potenţial, evident că trebuie să intervenim major în tot ceea ce se întâmplă în societate. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte competenţele digitale pe care le au oamenii. Vorbim de cei care reuşesc să deschidă un browser, să facă cumpărături online. Mai puţin de jumătate dintre companiile din România nu sunt prezente online, nu sunt pe harta digitală. În acest moment se pierd oportunităţi imense”, a declarat Elisabeta Moraru la un eveniment PwC.

De ce nu sunt companiile online? “Este vorba de un parteneriat. Este vorba de tot ceea ce înseamnă  infrastructura pusă la dispoziţie de administraţiile locale şi în egală măsură de responabilitatea mediului de business. Sunt foarte multe companii care investesc enorm în a dezvolta capacitatea, atât în ceea ce priveşte abilităţile tinerilor, cât şi a companiilor care există în România, susţine şefa Google România. 

Clienţii cum fac faţă schimbărilor digitale?

Combinaţia în tot ceea ce înseamnă administraţie şi mediul privat. În momentul în care taxele sunt plătite online, tinde să devină un obicei. Există foarte multe sate din România unde biblioteca a devenit un loc în care oamenii vin să ia legătura cu copiii plecaţi în străinătate, folosesc calculatorul şi internetul pentru a face acest lucru. A fost greu?, A fost o necesitate. În momentul în care ai această nevoie, ea poate fi rezolvată, nimic nu este greu. Sistemul educaţional trebuie să se pregătească pentru tot ceea ce studiile spun în acest moment. Gândiţi-vă, nu o să mai avem nevoie de volan la maşină, de call centere pentru că inteligenţa artificială va rezolva şi această problemă. Nu vom mai putea uita în viitor deoarece inteligenţa artificială ne va aduce aminte. 

Ce caută angajatorii

În momentul acesta, în top trei cerinţe pe care angajatorii le au nu sunt să ştim cu precizie de 0,03% care este cel mai înalt vârf muntos, ci vrem să fie creativi, să rezolve probleme şi să fie capabili să ia decizii. Aceste trei abilităţi trebuie să fie introduse în cultură şi în felul în care relaţionăm din clasa primară. De asemenea, dacă am adăugat educaţia IT&C din gimanziu, să nu o scoatem din liceu. IQ nu mai este tipul de inteligenţă pe care să îl evaluăm ci AQ, adaptive intelligence, adică capacitatea pe care o avem să ne adaptăm, atât tehnologiei, cât şi idei de complexitate şi de schimb permanent.

 

Rolul tehnologiei în viaţa noastră

“Depinde de fiecare dintre noi să evaluăm impactul pe care vrem să îl lăsăm tehnologiei să o aibă. Dacă lăsăm tehnologia să ne conducă este decizia noastră, dacă vrem să ţinem pasul să ne educăm şi să ne informăm putem să facem asta fără nicio problemă. Dacă avem o problemă cu faptul că tehnologia este intruzivă, este decizia noastră să nu deschidem telefonul de 128 de ori pe zi. Dacă avem o problemă cu orice fel de ingerinţă pe care aceste instrumente le pot avea asupra sănătăţii vieţii noastre este decizia noastră să nu cădem în capcana utilizării needucate. 

La fel cum nu pun mâna pe bormaşină pentru că nu ştiu să o folosesc, în aceeaşi măsură vă îndemn cu foarte multă tărie nu folosiţi instrumente pe care nu ştiţi să le utilizaţi şi care au efecte care nu vă sunt cunoscute. Există în contul fiecărei persoane care foloseşte un produs Google un tabel de bord care vă spune absolut totul despre prezenţa şi amprenta digitală pe care o aveţi. Citiţi termene şi condiţiile pe care daţi click. Nu daţi vina pe absolut nimic care vă influenţează viaţa dacă îi daţi voie să o facă”, a concluzionat Elisabeta Moraru, country manager Google România.