"Cele 92 de taxe pe care autorităţile doresc să le elimine sau să le comaseze au un impact extrem de redus asupra firmelor: în primul rând, sumele implicate sunt foarte mici, mai ales în raport cu volumul taxelor care rămân în vigoare, iar în al doilea rând, acestea nu stimulează niciun sector de activitate şi nici angajările. Singurul beneficiu pe care îl vedem în acest demers este în sensul unei reduceri a birocraţiei şi perioadei necesare îndeplinirii activităţilor respective (căci oamenii nu vor mai pierde timpul la varii ghişee ca să achite aceste taxe), precum şi prin reducerea costurilor legate de administrarea unor taxe de mică valoare", a arătat Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.

În ședința sa din 20 mai, Guvernul a hotărât ca un număr de 27 de taxe și tarife parafiscale să fie eliminate sau comasate; prin ordine de ministru sau decizii ale președinților de instituții care gestionează tarife ar urma să fie reduse încă 65 de taxe, fiind vizate astfel în total 92 de taxe parafiscale.

Experţii R&M Audit Contabilitate arată că aceste măsuri trebuie privite în contextul ultimelor luni, când- de exemplu- a fost introdusă impozitarea contrucțiilor speciale, resimţită puternic de companiile care administrează parcuri logistice şi imobiliare, care s-au luptat asiduu cu criza în ultimii ani şi care ar fi avut nevoie de facilităţi, şi nu de o împovărare suplimentară. De altfel, impozitul pe construcţiile speciale va avea un impact major pentru firmele din domenii precum imobiliare, telecomunicaţii, minerit, energie şi agricultură, fiind practic un impozit pe investiţie, consideră experţii R&M Audit Contabilitate. "Mulţi nu mai vor să aducă îmbunătăţiri construcţiilor de frica acestor taxe, iar alţii iau în calcul demolarea anumitor construcţii pentru a nu plăti acest impozit. Estimăm că impozitul pe construcţiile speciale majorează impozitele parcurilor logistice în medie cu aproape 20%. De asemenea, în agricultură, aceeaşi impozitare creşte în medie împovărarea fiscală cu cca 8%. Iar aceste efecte negative pentru mediul de business – în special pentru sectoarele precizate, dar nu numai- nu sunt contrabalansate de facilităţi: de exemplu, recenta reglementare privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit nu include în categoria investiţiilor construcţiile, terenurile şi nici construcţiile speciale", a precizat Mirela Şerban.

De altfel, în forma sa actuală, reglementarea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit nu favorizează foarte mult nici firmele mari şi nici IMM-urile. În ceea ce priveşte firmele mari, acestea ar fi putut învesti în active precum construcţii, terenuri agricole etc- dar acestea nu sunt eligibile pentru facilitatea respectivă; în al doilea rând, companiile mari îşi dezvoltă, în general, planuri de investiţii pe termen mediu şi lung, iar scutirea în cauză este aprobată pe un termen prea scurt pentru acestea, respectiv de 2 ani. "Nici în ceea ce priveşte IMM-urile această reglementare nu este foarte favorabilă, întrucât multe dintre aceste firme aşteptau scutiri pentru alte investiții- mai mici, dar importante pentru dezvoltarea lor, precum calculatoarele, maşinile sau chiar şi softuri, dar acestea nu sunt incluse în reglementarea apărută privind impozitul reinvestit", a arătat Mirela Şerban.

Există însă şi măsuri noi care au un impact pozitiv asupra mediului de business. De exemplu, începând cu 1 ianuarie 2014, s-a reglementat regimul fiscal pentru societăţile de tip holding, sub forma scutirilor de impozite pentru dividende, câştiguri de capital, venituri din lichidarea persoanelor juridice, cu condiţia deţinerii a minim 10% din acţiuni, pe o perioadă de minim 1 an şi a existenţei unui tratat de evitare a dublei impuneri cu statul în care există repesctiva deţinere.

O altă modificare benefică începând cu 1 ianuarie este posibilitatea optării pentru ca anul fiscal să fie diferit de anul calendaristic, această modificare fiind deosebit de importantă pentru acele companii care erau obligate să raporteze în România pe anul fiscal calendaristic, iar către societatea mamă pe altă perioadă fiscală; se elimină astfel raportarea dublă.

Şi în ceea ce priveşte TVA, anul 2014 a venit cu anumite corecţii: pentru bunurile furate, distruse sau pierdute, în cazul în care aceste fapte sunt demonstrate în mod corespunzător, cu acte doveditoare emise de organele judiciare, nu se mai datorează TVA (până în prezent scutirea era valabilă doar pentru calamităţi naturale sau cauze de forţă majoră, precum şi pentru cele constatate în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive).

"Anumiţi paşi au fost făcuţi în sensul sprijinirii mediului de business, dar firmele încă au nevoie de prevederi care să asigure consolidarea fiscală şi încă suferă de pe urma lipsei predictibilităţii şi coerenţei cadrului legislativ fiscal românesc", a precizat Mirela Şerban.