Guvernele și politicienii au avut grijă ca fondurile de miliarde de euro alocate modernizării și reabilitării de drumuri și autostrăzi să se scurgă în conturile firmelor, fără să avem, nici acum, după 10 ani în UE, o autostradă care să străbată România de la est la vest sau măcar un tronson care să treacă munții. Deși banii ar fi fost de ajuns pentru construcția a peste 2.000 kilometri de autostradă, România are puțin peste 700 de kilometri.

Citiți și: Sarabanda infrastructurii românești

Contractele încheiate la preț de dumping, plata pentru lucrări inxistente, legislația care permite câștigarea proceselor pentru despăgubiri, pretențiile firmelor de construcții, lipsa autorizațiilor și avizelor de mediu sunt câteva dintre cauzele pentru care România nu va avea autostrada Sibiu-Pitești sau Comarnic-Brașov nici în 2030. În perioada 2004-2016, România a cheltuit peste 10 miliarde de euro pentru 633 km de autostradă. Anul trecut, Guvernul a cheltuit 1,7 miliarde de lei fără să deschidă nici măcar un kilometru de autostradă. În acest an, Compania de Drumuri are alocate fonduri aproape duble față de cele de anul trecut, adică 3,2 miliarde de lei.

Ce autostrăzi se inagurează în 2017

În acest an, Ministerul Transporturilor și-a planificat finalizarea lucrărilor la aproape 100 de kilometri de autostradă, mare parte din tronsoanele de autostradă ce urmează a fi deschise traficului având termenul de predare depășit cu mai multe luni sau chiar ani. La începutul lunii martie, au fost dați în circulație 15 kilometri de autostradă din lotul 2 Lugoj-Deva, restul de 13 km de șosea la patru benzi fiind amânați până în 2020, din cauza unor ecoducte.

Încă 21 kilometri de șosea la patru benzi, respectiv lotul 3 al tronsonului Lugoj-Deva, se vor inau­gura în vara acestui an, conform ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc. Iar în a doua parte a anului sunt mari șanse să fie deschiși traficului alți 29 de kilometri în Transilvania, între Sebeș și Turda. Spre finele anului, conform calendarului CNAIR, ar urma să se finalizeze lucrările la lotul 4 din autostrada Lugoj-Deva și la cei 3,3 km de autostradă între București și Ploiești. În plus, din datele Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere privind contractele aferente autostrăzilor construite cu bani de la bugetul de stat și prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, rezultă că în decembrie 2017 se vor inaugura primii 10 km de autostradă între Târgu Mureș și Câmpia Turzii. La sfârșitul acestui an, cu excepția unei porțiuni între Lugoj și Deva, șoferii vor circula pe autostradă de la Sibiu până la granița cu Ungaria.

Încă o autostradă „muzeu“

Pe lângă cei aproape 100 km de autostradă finalizați până la sfârșitul anului, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere rămâne cu o șosea la patru benzi ce poate fi utilizată până în vara anului 2018. Tronsonul Gilău-Nădăşelu din Autostrada Transilvania, în lungime de aproximativ 8,7 km, nu se poate utiliza pentru că fosta conducere a Companiei de Drumuri a întârziat procesul de licitație pentru podul peste râul Someş, care va face legătura între Gilău şi restul autostrăzii Bucureşti-Brașov-Borş (A3). Astfel, lotul de 8,7 km de autostradă, proiect finalizat în proporție de 90%, nu se poate utiliza până în vara anului viitor. Tronsonul Gilău-Nădăşelu este cea de-a treia autostradă nou construită care nu poate fi utilizată de șoferi, după o porțiune între Arad-Timişoara şi Sibiu-Orăştie lotul 3.

Moștenirea Bechtel

Un alt proiect „deblocat“ de foștii miniștri tehnocrați, Dan Costescu și Sorin Bușe, este autostrada Suplacu de Barcău-Borș. Dacă tot nu s-a inaugurat niciun km de autostradă în 2016, foștii oficiali ai Ministerului Transporturilor au tărăgănat începerea lucrărilor la autostrada Suplacu de Barcău-Borș până la sfârșitul anului trecut, când au anunțat ruperea celui mai mare contract de infrastructură finanţat de la bugetul de stat. Revista Capital trăgea un semnal de alarmă încă din luna ianuarie 2016 asupra faptului că tronsonul Suplacu de Barcău-Borș ar putea rămâne fără constructor din cauza neînţelegerilor între membri asocierii.

După 11 luni de amânări, în noiembrie 2016, asocierea Corsan- Corviam Construccion & Consinit & Road Consulting & Design Solution & Via Design au anunțat rezilierea contractului. Contractul de proiectare şi execuție a lotului de autostradă Suplacu de Barcău-Borş fusese semnat în primăvara anului 2015. Conform datelor CNAIR, lucrările pentru cei 60 de kilometri de autostradă sunt realizate în proporţie de aproximativ 50%. Acest stadiu a fost atins după ce americanii de la Bechtel au lucrat la acest tronson aproape 7 ani. Consultantul lucrărilor este firma Egis Route Scetauroute. Proiectarea şi execuţia lucrărilor trebuia să dureze aproximativ 24 de luni, plus 30 de luni perioada de execuţie. Mai exact, asocierea de firme care ar trebui să finalizeze cei 60 de kilometri de autostradă în vara acestui an.

În prezent, proiectul privind autostrada Suplacu de Barcău-Borș este abandonat într-un sertar din birourile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Specialiștii CNAIR ar trebui să reliciteze cei 60 km de autostradă, iar în 2019 să fie deschis traficul pe tronsonul Suplacu de Barcău-Borș.

SF-ul Sibiu-Pitești, o poveste încâlcită

Cel mai important proiect de infrastructură din România, autostrada Sibiu-Pitești, nici măcar nu are studiu de fezabilitate. Astăzi, oficialii Ministerului Transprturilor și CNAIR ar fi trebuit să aibă în față studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Pitești. Fosta conducerea a Ministerului Transporturilor și CNAIR au avut grijă să „paralizeze“ derularea contractul privind actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti cu asocierea Spea Engineering SA Roma Italia Sucursala Bucureşti-TecnicConsulting Engineering Romania. Mai mult, contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate a fost suspendat în decembrie 2016, fiind în pericol de a fi reziliat, și astfel construcția celor aproximativ 123 km de autostradă ar fi fost amânată cu cel puțin doi ani.

În prezent, asocierea Spea Engineering SA Roma Italia Sucursala Bucureşti-TecnicConsulting Engineering Romania trebuie să predea studiul de fezabilitate pentru două loturi din cele cinci porțiuni ale autostrăzii Sibiu-Pitești. Oficialii Ministerului Transporturilor s-au grăbit să anunțe că în perioada următoare se licitează proiectarea și execuția a peste 45 km din autostrada Sibiu-Pitești. Conducerea Ministerului Transporturilor a uitat să precizeze că nu se poate licita proiectarea și construcția niciunui kilometru de autostradă, între Sibiu și Pitești, fără acordul de mediu, aviz ce nu se poate obține decât după finalizarea studiului de fezabilitate pentru toate cele cinci loturi din autostrada Sibiu-Pitești.

Valea Prahovei, o problemă nerezolvată de 10 ani

La sfârșitul lunii februarie, într-un interviu acordat revistei Capital, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a recunoscut că s-a confruntat cu traficul infernal de pe Valea Prahovei şi a promis că alocă bani pentru centurile Buşteni şi Comarnic. Până vom avea autostrada Comarnic-Brașov, oficialii MT ne explică că se pot construi variantele colitoare de la Buşteni şi Comarnic pentru a se debloca traficul de pe Valea Prahovei. Chiar dacă aceste proiecte sunt pregătite încă din 2015, în prezent, din datele CNAIR, cele două centuri sunt abia în procedura de achiziție. Chiar dacă lucrările de construcție a centurilor încep în vara acestui an, abia din 2018 se poate discuta despre un trafic mai puțin intens pe Valea Prahovei.

 

 

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc:

„Anul 2017 înseamnă cel puțin 90 km de autostradă deschişi traficului pentru șoferi. Nimeni nu mai stă în birou, angajații CNAIR nu trebuie să se îngroape în hârtii, toată lumea pleacă pe şantier. Nu se poate face treabă doar cu un simplu schimb de adrese între constructor și beneficiar. Periodic, voi inspecta şantierele de infrastructură. Constructorii sunt plătiţi la timp, lucrările trebuie executate la timp. De la sfârşitul acestui an, în afară de o mică porțiune, vom circula pe autostradă între Sibiu şi Nădlac“.