"Când un aliat precum România este de acord să găzduiască o bază precum cea de la Deveselu, naţiunea gazdă îşi asumă responsabilităţi. România şi le-a asumat. Dar şi Alianţa îşi asumă responsabilităţi. Dacă există acţiuni din partea oricărui stat care ar ataca nu doar Deveselu (n.r. baza), orice alt aspect al suveranităţii României, aşteptaţi-vă ca Alianţa să ia măsuri defensive. Nu pot intra în detaliile acestor măsuri pentru că nu există, în acest moment, o ameninţare de un anumit tip. (…) A fi membru NATO înseamnă că, atunci când eşti atacat din afară, NATO este alături de tine. NATO este alături de România şi apreciem faptul că România găzduieşte această bază", a spus oficialul american. 

Precizările acestuia au venit în contextul recentelor declaraţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin, care a considerat că baza de la Deveselu este o ameninţare la adresa ţării sale. 

Totodată, în timpul conferinţei, Lute a subliniat că nu se pune problema sistării dialogului cu Rusia. 

"Poate că nu găsim în Rusia un partener strategic aşa cum am crezut că vom avea. Acceptăm asta. Dar asta nu înseamnă că trebuie să închidem dialogul. (…) E important să ţinem deschise canalele de comunicare şi dialog, pentru că avem interese comune, (…) sunt teme ale comunităţii internaţionale în care un dialog cu Rusia ar putea fi fructuos", a adăugat el. 

Potrivit acestuia, oficialii NATO iau în considerare acţiunile clare şi nu retorica. "Nu vedem retorica rusă ori declaraţiile Rusiei ca fiind definitive. (…) Când vedem acţiunile Rusiei, precum cele din Crimeea, exerciţiile militare (…) – acestea sunt lucrurile la care ne uităm, acestea sunt lucrurile pe care le putem evalua. (…) Retorica e interesantă, dar ne uităm la acţiuni şi la capacităţi", a arătat acesta. 

Marţi şi miercuri are loc reuniunea miniştrilor Apărării din statele aliate la sediul NATO din Bruxelles. 

Desfăşurată cu trei săptămâni înainte de Summit-ul NATO de la Varşovia, reuniunea are ca obiectiv principal pregătirea deciziilor ce urmează să fie adoptate de şefii de stat şi de guvern cu privire la principalele teme ale Summit-ului, dintre care de interes particular pentru România sunt postura de descurajare şi apărare, prezenţa aliată pe flancul estic şi angajamentul NATO în Afganistan. 

De asemenea, împreună cu reprezentanţii UE, ai Finlandei şi Suediei, vor fi abordate problematici de interes comun, precum îmbunătăţirea cooperării NATO – UE şi creşterea contribuţiei Alianţei la efortul comunităţii internaţionale de proiectare a stabilităţii, cu accent pe dezvoltarea capabilităţilor partenerilor. 

Miniştrii Apărării vor analiza progresele realizate de Ucraina în implementarea reformelor din domeniul securităţii şi apărării şi vor agrea Pachetul Cuprinzător de Asistenţă (CAP) pentru Ucraina, în vederea andorsării acestuia de către şefii de stat şi de guvern la Varşovia. 

Mai mult, a adăugat Lute, va exista şi o informare privind participarea financiară a ţărilor aliate, în contextul în care, în urma Summit-ului NATO din Ţara Galilor, în 2014, s-a stabilit ca toate ţările membre NATO să aloce, în decurs de 10 ani, 2% din PIB pentru apărare. Până în prezent, doar cinci state membre NATO au atins această ţintă. 

AGERPRES