CITEŞTE ŞI

Companii

Două milioane de euro pentru promovarea Salamului de Sibiu

Autor: Diana State | luni, 14 martie 2016 | 3 Comentarii

România a înregistrat la nivel european 'Salamul de Sibiu' ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea produs după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011. Aşadar, producătorii de Salam de Sibiu atestaţi vor avea la dispoziţie 2 milioane de euro pentru a promova acest produs în afara ţării, în următorii trei ani.

În cazul “Salamului de Sibiu”, obţinerea IGP le permite producătorilor români care se află în arealul delimitat să producă acest tip de salam numai dacă respectă caietul de sarcini aferent produsului. Arealul protejat pentru producerea “Salamului de Sibiu” este reprezentat de judeţele Bacău, Braşov, Prahova, Sibiu, Călăraşi, Covasna, Ilfov şi Bucureşti.

În data de 17 noiembrie 2014, a fost înaintată Comisiei Europene cererea de înregistrare pentru dobândirea protecţiei denumirii 'Salamul de Sibiu' — Indicaţie Geografică Protejată de către grupul aplicant — Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu format din cinci producători români de mezeluri, care realizează 90% din producţia de salam de Sibiu din România, respectiv Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia România. Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a demarat procedurile pentru obţinerea IGP pentru “Salamul de Sibiu” la mijlocul anului 2014, în luna iunie.

Cel mai mare producător de Salam de Sibiu este Agricola Bacău. Compania deţine o cotă de piaţă de 53%.  Din producţia totală de 2.360 de tone de salamuri crud uscate, Agricola a produs 1.100 de tone de Salam de Sibiu. În timp ce Reinert ajunge la o producţie anuală de salam de Sibiu de circa 468 de tone.

În ceea ce priveşte producţia de salam de sibiu pe care o pot asigura cei cinci producători, aceasta poate ajunge la 3.000 de tone pe an.

Istoria Salamului de Sibiu

Istoria Salamului de Sibiu a început în 1910, în Sinaia, unde italianul Filippo Dozzi a creat o reţetă care s-a bucurat rapid de un succes care a dăinuit peste decenii.

Italianul Filippo Dozzi, care lucra la cariera de piatră de la Piatra Arsă, din fostul cătun Poiana Țapului, îşi dă seama că, la Sinaia, mediul este favorabil producerii salamului crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung şi cu garanţie de luni de zile. Aşa că se hotărâşte să cumpere o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri şsi un hotel, unde înfiinţează "Intreprinderea Individuală Filippo Dozzi". Reţeta sa a fost transmisă fiilor săi, care au condus fabrica până la naţionalizare. La acea vreme, producţia societăţii era deja de 120 tone anual şi avea 40-50 de angajaţi.

Ulterior, au fost aduşi salariaţi din întreaga ţară care să prindă meşteşugul preparării Salamului de Sibiu, iar astăzi acest produs se fabrică în aproape toată ţară şi se comercializează în medie, cu 50 de lei pentru o jumătate de kilogram.

Numele de Salam de Sibiu provine nu de la locul producerii acestuia ci de la vama Sibiu. La vremea când Dozzi a pornit afacerea, marfa sa, pentru a ajunge din Regat în Imperiul Austro-Ungar, tranzita vama Sibiu, potrivit reprezentanţilor Salsi. Deoarece în Ungaria existau fabrici concurente care produceau un salam asemănător cu cel produs de Dozzi, erau şi restricţii privitoare la tranzitarea transporturilor cu salam românesc pe teritoriul Ungariei. Numai Ministerul Agriculturii al Ungariei putea înlesni trecerea salamului românesc către alte piete. Astfel, în comenzile venite de la partenerii externi, numele produsului devine mai întâi "Salam din vama Sibiu", pentru ca mai apoi să fie numit "Salam Sibiu".

În epoca comunistă, au fost create mai multe fabrici, iar aproape întreaga producţie era exportată, iar pe mesele românilor ajungea doar marfă luată mai mult pe sub mână. Acest fapt, precum şi calitatea, au transformat Salamul de Sibiu într-un produs de lux. Înainte de 1989, cea mai mare parte a producţiei de salam de Sibiu era exportată în ţări ca Statele Unite sau în vestul Europei.După 1989, producţia la nivel naţional s-a extins, însă nu toţi fabricanţii au respectat reţeta italianului.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.