'Intuiesc că în viitor o parte din aeroporturile de stat din România vor pierde certificarea de aeroport internaţional, pentru că discutăm despre adaptarea unei infrastructuri existente la nişte cerinţe (manualul Schengen – n.r.), pe când noi ne-am construit o infrastructură având la bază cerinţa', a afirmat, joi, Adrian Vasilache, într-o conferinţă de presă.

Acesta a reiterat faptul că unul dintre obiectivele strategice pentru Aeroportul Tuzla este obţinerea certificării ca aeroport internaţional.

'Aeroportul Tuzla a fost privatizat în 1998, în 2009 am fost premiaţi ca fiind cel mai dinamic aeroport din România şi suntem în prezent pe locul patru din punct de vedere al numărului de mişcări aeronave şi pe la mijlocul clasamentului din punct de vedere al numărului de pasageri. Aceste două elemente – mişcările de aeronave şi numărul de pasageri – sunt criteriile după care se evaluează un aeroport. Suntem în prezent singurul furnizor de servicii certificat şi dezvoltat cu toate facilităţile necesare pentru activităţile offshore din Marea Neagră şi avem un interes deosebit în dezvoltarea în continuare a acestui segment. Pentru elicoptere suntem certificaţi să zburăm ziua şi noaptea, iar pentru avioane, deoarece operăm doar pe două piste de iarbă, putem opera doar ziua şi suntem mai vulnerabili la condiţiile meteo', a explicat Vasilache.

Directorul general al Aeroportului Tuzla a subliniat că, pentru obţinerea acestei certificări, nu este nevoie de finanţare, procesul presupunând parcurgerea a două etape.

'Certificarea ca atare presupune emiterea unui certificat de către Ministerul Transporturilor şi deschiderea unui punct de frontieră care presupune elaborarea unei Hotărâri de Guvern. În paşii necesari pentru obţinerea acestei certificări este nevoie de un audit, care se face de către o comisie interministerială, audit pe care noi deja l-am avut şi al cărui rezultat spune că avem toate condiţiile necesare pentru certificare, mai puţin personalul din vama graniţă. În fapt, problema noastră este birocraţia autorităţilor. De doi ani şi jumătate ne străduim să urnim această Hotărâre de Guvern. Ea a plecat de câteva ori de la MT, fiind iniţiatorul acesteia, şi a fost întoarsă. Cred că este a cincea oară când se reiterează acest parcurs, singurul motiv fiind faptul că s-au schimbat miniştrii (transporturilor – n. r.). În luna martie a fost publicat în Monitorul Oficial certificatul de autorizare ca aeroport deschis traficului internaţional, el având o clauză suspensivă referitoare la înfiinţarea punctului de trecere a frontierei', a precizat el.

Adrian Vasilache a adăugat că managementul aeroportului se axează pe două elemente în viitor, pentru dezvoltarea acestuia, respectiv activităţile din Marea Neagră şi creşterea traficului cu avioane mici şi medii, subliniind că traficul cu avioane mari nu este de interes pentru companie.

'Avem două elemente strategice asupra cărora ne focusăm în viitor. Şi anume această piaţă de activităţi din Marea Neagră şi, de asemenea, ne interesează foarte mult dezvoltarea traficului cu avioane mici şi medii. Este strategia noastră în prezent şi în viitor. Nu ne interesează traficul cu avioane mari. Turismul cu avioane mici private şi medii este un segment de nişă, dar extrem de important în turismul european. Din păcate, acest segment de turism se opreşte la limita graniţei dintre România şi Ungaria. România are o suprafaţă dublă faţă de cea a Ungariei, are de două ori mai mulţi cetăţeni decât Ungaria, însă în ţara vecină sunt peste 2.000 de avioane private, iar în România doar câteva zeci. Credem în continuare în potenţialul acestui segment de turism', a mai spus acesta.

Aeroportul Tuzla a primit în anul 2009 premiul Airport Forum pentru 'cel mai dinamic aeroport din România'. În prezent, ocupă primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte traficul cu elicopterul (peste 95%), ocupă un loc fruntaş în ceea ce priveşte numărul de pasageri şi se află pe locul patru ca număr de mişcări de aeronave.

'Compania are cea mai extinsă gamă de servicii în aviaţia generală din România şi pe unele nişe de activitate este singurul furnizor autorizat. Aeroportul Tuzla deşi are încă două piste de iarbă ocupă locul patru ca număr de mişcări de aeronave – aterizări/decolări – şi un loc fruntaş în ceea ce priveşte traficul de pasageri. Mai exact, bate la trafic Tulcea şi Băneasa şi se apropie de Baia Mare şi Satu Mare, ceea ce este o performanţă, pentru că este foarte greu să te compari ca trafic cu un aeroport cu pistă betonată şi ajutat cu sume foarte mari de către stat, ajutoare de stat, împrumuturi de toate felurile garantate de stat, când tu ai o infrastructură deficitară şi care trebuie dezvoltată', a atras atenţia directorul de comunicare al Aeroportului, Cristina Mitchievici.

Creşterea numărului de pasageri pe aeroportul Tuzla depăşeşte 6% anual, în timp ce media naţională de creştere este de 0,33%.

În ceea ce priveşte activităţile desfăşurate pe aeroport, în principal este vorba despre misiuni de transport şi mărfuri la destinaţii interne şi internaţionale, dar partea cea mai performantă este cea a transportului către platformele marine, respectiv zborurile off-shore. La Tuzla mai există şi o şcoală de pilotaj atât pentru avioane şi pentru elicoptere, se desfăşoară acţiuni de transport aerian medicalizat, atât cu avioane, cât şi cu elicoptere, paraşutism şcoală, dar şi paraşutism de agrement, zboruri de agrement şi aerotaxi, publicitate aeriană, supraveghere de obiective terestre, fotografiere şi filmare, zboruri utilitare etc.

Tuzla este singurul aeroport din România care a construit infrastructura aferentă punctului de trecere a frontierei după apariţia manualului Schengen şi în perfectă conformitate cu acesta şi singurul care a susţinut cheltuiala din bugetul propriu. De asemenea, Aeroportul Tuzla este singurul din ţară care nu a primit niciodată fonduri europene sau ajutoare de stat, deşi a redactat peste 22 de proiecte sustenabile cu un uriaş impact socio-economic, au ţinut să precizeze reprezentanţii companiei.

SURSA: Agerpres