Aurel Drăgan
Iniţiativa este primită cu optimism, însă de zeci de mii de români restanţieri, în special cei care au credite în valută, sufocaţi de costurile în creştere ale împrumuturilor contractate. Asociaţiile de bancheri pe de-o parte, trimit scrisori alarmante la preşedintele Klaus Iohannis în care ameninţă că pun lacătul pe uşă sau restricţionează până la maximum accesul la creditarea ipotecară. Pe de altă parte, Banca Naţională îşi foloseşte polii de putere pentru a explica de ce această lege este o catastrofă nu numai pentru sistemul bancar, dar şi pentru clienţii băncilor vizaţi de această lege. Percepţia celor vizaţi este diferită, însă. „Am contractat în 2007 un credit în franci elveţieni, echivalentul a 80.000 de euro, atunci, pentru achiziţia unui apartament de trei camere în Capitală. După ce valoarea unui franc aproape s-a dublat, nu am mai putut achita rata. Banca mi-a luat casa, însă am rămas în continuare cu povara creditului. În condiţiile în care mai am de plătit 20.000 de euro“, a declarat pentru Capital.ro, Andreea, un client al unei bănci comerciale din România.
„Îi ajută pe cei care nu au nevoie”, scrie viceguvernatorul Bogdan Olteanu, pe blogul Băncii Naţionale, ca replică la argumentele celor care susţin iniţiativa. În opinia sa, legea dării în plată nu favorizează consumatorul şi românii care au probleme cu plata ratelor ci rechinii imobiliari care vor să pună pierderile crizei în cârca bancherilor. „Consecința dramatică a adoptării acestei legi va fi creșterea cerințelor de avans la creditele ipotecare până acolo unde acesta să acopere riscul de dare în plată. O evaluare pesimistă poate duce avansul astfel impus până la 50% din credit, una optimistă îl va situa peste 35%“, a explicat Bogdan Olteanu. Mai mult acesta a precizat că „că nu se propune o reglementare de protecție a consumatorului, ci avem de-a face cu o inițiativă de a modifica prevederi ale Codului Civil privitoare la ipoteci și executarea acestora“, a mai explicat Olteanu.
Pentru cine este legea
Numărul creditelor cu ipotecă aflate în desfășurare în prezent este de 316.000, după cum spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Puțin, raportat la numărul total al creditelor active, care se ridică la 6,1 milioane, dintre care 712.000 înregistrează restanțe. Dintre împrumuturile cu ipotecă (locuință a fost gajată la bancă pentru finanțare), aproape 140.000 sunt credite de consum și doar restul de 177.000 au fost luate pentru cumpărarea de active imobiliare. Consilierul guvernatorului BNR dă și o cifră exactă a celor care sunt restanțieri dintre cei cu credite ipotecare, respectiv 32.099. Asta înseamnă, în opinia consilierului guvernatorului BNR, că impactul legii va fi limitat la cei cu restanțe, drept pentru care nu se justifică promulgarea.
Pe placul Comisiei Europene
Darea în plată, care permite închiderea un credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat către creditor, este o măsură recomandată de Parlamentul European pentru toate statele membre, iar directiva Uniunii Europene privind creditele ipotecare permite instituirea unei asemenea proceduri. Mai exact, statele membre pot menţine sau introduce dispoziții mai stricte decât cele prevăzute în acele domenii despre care nu se precizează clar că fac obiectul unei armonizări maximale. „În cazul în care rămâne datorie de rambursat în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii“, prevede textul directivei.
Practic, statele membre sunt obligate să implementeze legi de protejare a consumatorului atunci când imobilul executat nu stinge creditul ipotecar, dar lasă libertatea fiecărui stat să aleagă procedurile potrivite. Mai mult, după modelul legislativ aplicat de Spania, Parlamentul European recomandă aplicarea unei astfel de măsuri în toate ţările europene. Dacă este promulgat, proiectul ar urma să intre în vigoare la 15 zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Ce prevede Legea
Legea spune că românii ar putea scăpa de datoriile la bănci prin simpla cedare a casei ipotecate. Model care funcţionează şi în Statele Unite ale Americii. Pentru asta, debitorul trebuie doar să aibă un avocat şi să transmită prin acesta băncii o notificare în care arată că a hotărât să îi transfere imobilul ipotecat. Creditorul este obligat să se prezinte pentru a semna actele, după care nu mai are pretenții de la debitor. Legea în vigoare acum spune că dacă o persoană fizică nu mai poate sau nu mai vrea să achite ratele la creditul ipotecar, banca execută garanția. Bunul este vândut la licitație. Dacă vânzarea nu acoperă creanţa, sumele care rămân neacoperite pot fi recuperate de creditori prin alte executări silite asupra veniturilor debitorilor. Beneficiază de prevederile legii toți cei care au luat un împrumut imobiliar de la bancă, instituție nebancară sau administrator de creanțe, dar și cei care vor lua credite imobiliare.
32.099
credite ipotecare ar putea face obiectul legii dării în plată conform cifrelor înaintate de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR
