Cea mai dezbătută iniţiativă legislativă a primit, a doua oară, girul parlamentarilor cu doar un singur vot împotrivă. Bucuria clienţilor supraîndatoraţi ar putea fi amânată dacă legea va ajunge pe masa Curţii Constituţionale. Aşa cum de altfel, reprezentanţii bancherilor au cerut. Între timp instituţiile de credit pregătesc oferte imposibil de accesat pentru românii care încă mai speră să îşi cumpere o casă.

Bancherii ameninţă că avansul de până la 50% va deveni regulă în următoarele luni. De altfel, presiunile sunt mari, şi vin şi din partea unor oficiali ai Comisiei Europene care au trimis scrisori Guvernului avertizând că ar putea aduce consecinţe grave în sistemul bancar. Constructorii îşi refac calculele şi încearcă să se regrupeze la noile reguli. Frica cea mai mare este că preţurile vor cădea din nou din cauza lipsei cererii.

Darea în plată, adoptată. Care sunt consecinţele

Controversatul proiect al dării în plată va deveni lege. Parlamentul a făcut câteva schimbări după ce preşedintele Iohannis a cerut reexaminarea sa, iar săptămâna trecută proiectul a trecut cu doar un vot împotrivă.

Astfel, cei care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi dovedesc că nu mai au cum să îşi plătească ratele pot cere băncii să preia casa şi creanţa lor să fie ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la creditul pentru casă şi mulţi dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li se adaugă de acum şi cei care au luat credite de nevoie personale pentru care au garantat cu o locuinţă. Nu este şi cazul celor care şi-au cumpărat case prin Prima Casă, căci prevederea legii care îi viza nu a trecut de Parlament. Pentru că este a doua oară când legea ajunge la preşedintele României, acesta nu mai are dreptul să o retrimită spre reexaminare. Prin urmare, dacă nimeni nu atacă legea la Curtea Constituţională, președintele are la dispoziție două săptămâni pentru a o promulga. De altfel, reprezentanţii bancherilor speră la o trimitere a proiectului către CCR, arătând cu degetul mai ales spre prevederea care permite aplicarea retroactivă a legii. Iar Banca Naţională avertizează că legea aduce un risc sistemic ridicat şi va crea haos în sistemul de creditare. Intituţia atrage atenţia, în Raportul asupra stabilităţii financiare, că apariţia legii dării în plată va însemna reducerea creditării imobiliare, dar şi reducerea cu până la 10% a preţurilor locuinţelor. Asta după ce datele arată că după primele 2 luni ale anului 2016, soldul de credite imobiliare în lei era dublu faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. La finalul lunii februarie, băncile au înregistrat un sold de 20 miliarde de lei la creditele imobiliare în monedă naţională. De asemenea, tot potrivit BNR sunt 300.000 de familii care au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România. Doar jumătate dintre acești români s-au împrumutat direct pentru a cumpăra o casă, în timp ce alţii au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o locuinţă.

Probleme de constituţionalitate

Aplicarea retroactivă a legii are de asemenea numeroase neclarități. Sunt oameni care deja au fost executați silit, și-au pierdut casele, dar băncile îi urmăresc în continuare pentru diferențele de plată. Ei ar putea cere în instanțe de asemenea închiderea acestora, dar nu este clar la ce concluzie vor ajunge judecătorii. Este posibil ca la aceste întrebări să răspundă în primul rând Curtea Constituţională, dar numai în cazul în care va fi sesizată. „Referitor la Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, având în vedere că, în prezent, acesta a fost adoptat de către Parlamentul României urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui României, Consiliul Patronatelor Bancare din România, ale cărui bănci membre deţin peste jumătate din totalul activelor bancare la nivelul întregului sistem, solicită cu toată responsabilitatea instituţiilor abilitate să-şi exercite prerogativele şi să sesizeze Curtea Constituţională a României în legătură cu această Lege, în vederea verificării constitutionalităţii acesteia“, reiese dintr-un comunicat al Consiliului Patronatelor bancare din România.

„Rămânem la convingerea că legea dării în plată are un impact asupra stabilităţii financiare. Creditarea e cea care suferă şi evident, mai departe, şi cei care vor să-şi ia un credit viitor“, a spus Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Băncilor. „Opinia mea este că această lege nu are viaţă lungă, pentru că sunt încălcate câteva rigori juridice care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în ţară, altele în străinătate. Din păcate nu va fi o lege pentru a-i ajuta pe cei care nu pot să plătească“, spune și Adrian Vasilescu, consilier pentru strategie la BNR. De altfel, într-o scrisoare trimisă ministrului de Finanţe Anca Dragu, doi comisari europeni, Jonathan Hill și Pierre Moscovici, avertizează că legea pune probleme serioase securității juridice și stabilității sectorului financiar în România. De asemenea, oficialii europeni cer autorităţilor din România să se consulte cu UE înainte să acţioneze pe acest subiect.

Uşurare pentru îndatoraţi

Iniţiatorul legii, Daniel Zamfir, spune că toate aceste îngrijorări nu sunt fondate. „Pe mine mă bucură foarte tare că am ajuns să punem capăt aşteptării sutelor de mii de familii din România care cu greu îşi mai puteau plăti ratele la bancă, îmi pare rău că legea nu a venit mai devreme, dar important este că de lege pot benefia peste 95% dintre cei care şi-au luat credite cu ipotecă“, a declarat Zamfir. „Legea este ca o pârghie de negociere cu banca. Pentru că nici banca nu are nevoie de casă, nici omul nu vrea să plece din locuinţă. Şi atunci se aşază la masă, negociază, iar bancă în loc să vândă creditul către recuperatori cu 5% din valoare, mai bine negociază cu o persoană, îi face reducere 25 – 30% sau chiar şi 50%, cum ar fi normal şi toată lumea pleacă mulţumită. Banca ar încasa de 10 ori mai mulţi bani decât dacă ar vinde-o recuperatorilor“, a mai spus Zamfir.

Cum să nu spui că nu este confuzie în societatea românească sau, cel puţin, în media, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidenţa ei, că toate creditele ipotecare abia dacă sunt 400.000, devine pe rând o lege a dreptăţii – dacă este o lege a dreptăţii, înseamnă că sunt şi legi strâmbe – devine apoi o lege a haiduciei, asta e şi mai interesant.

300.000 de familii au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România, potrivit BNR

Restricţii la creditare

În ciuda caracterului social, această lege va avea consecinţe contrare şi va impacta nefavorabil accesul la credit imobiliar al tuturor categoriilor sociale, mai spun reprezentanţii instituţiilor de credit. Deja câteva bănci au făcut acest lucru, începând cu Raiffeisen Bank, continuând cu Bancpost şi Banca Românească. Iar, de curând, au anunţat şi oficialii celei de-a două bănci din sistem, BRD, creşterea avansului la 50% la creditele în euro luate pe cel puţin 25 de ani. De altfel, Bogdan Preda, directorul de comunicare al Consiliului patronatelor Bancare a declarat că fiecare bancă îşi va ajusta strategia de creditare la noua legislaţie.

Oamenii nu vor năvăli să dea casele, aşa cum îşi imaginează cei din bănci, oamenii vor să-şi renegocieze contractele şi să ajungă la nişte contracte curate, cu clauze curate şi cu costuri corecte.
Beatrice Baldea, lider clienţi bănci

 

 

Opinia mea este că această lege nu are viaţă lungă, pentru că sunt încălcate câteva rigori juridice care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în ţară, altele în străinătate. Din păcate nu va fi o lege pentru a-i ajuta pe cei care nu pot să plătească.
Adrian Vasilescu, consilier guvernator BNR