CITEŞTE ŞI

Taxe si impozite

Creşterea salariului minim loveşte protecţia socială şi aduce evaziune fiscală

Autor: Valentin Gros | vineri, 19 decembrie 2014 | 29 Comentarii

O decizie adoptată recent de Executiv ar îmbunătăţi veniturile la bugetul de stat prin impozitare directă, dar ar avea multe efecte negative, rezultă din opiniile exprimate de specialişti din management HR şi consultanţă fiscală, intervievaţi de Capital.

Guvernul a aprobat majorarea salariului minim brut la 975 de lei, de la 1 ianuarie 2015, şi la 1.050 de lei, de la 1 iulie 2015. În prezent, salariul minim brut este de 900 de lei.

Ce cred managerii despre efectele acestei decizii? „Preconizata măsură ar aduce un plus de doar 55 lei net în buzunarele celor care ar câştiga cei 975 lei brut“, a declarat Mihaela Vidopol, managing director Kufner România, firmă germană de inserţii textile, ce deţine o cifră de afaceri de 4,25 milioane de euro în România şi Bulgaria. „Aşa-zisa creştere ar putea aduce bugetului sume în plus din taxe şi impozite, fără un câştig real pentru angajaţi, şi înclin să cred, fără o pierdere reală pentru angajatorii care se respectă şi respectă angajatul. Aici mă refer la cei care oricum oferă salarii mai mari decât cel minim pe economie“, a mai spus Vidopol.

Cum este fentată legislaţia

Aceasta aminteşte însă că numeroase companii ştiu să jongleze cu legislaţia, astfel încât îşi tragă un plus de câştig. „Pe de altă parte, din nefericire pentru această ţară, există foarte mulţi angajaţi calificaţi care figurează cu salariul minim pe economie doar în acte, în timp ce angajatorii lor le mai plătesc încă un salariu, cel puţin, la negru. Probabil, cei 75 de lei brut creştere salarială vor fi pur şi simplu scăzuţi din ceea ce se plăteşte azi la negru“, a menţionat şeful Kufner România.

Citiţi şi: Scrisoare deschisă a economiştilor: Salariul minim este distructiv, prohibitiv şi antisocial

Şi atunci, cum ar trebui procedat pentru ca reglementările privind salariul să fie funcţionale?

„Un astfel de prag ar trebui să fie rezultatul negocierii între sindicate şi patronate, nu o decizie luată la nivel executiv fără niciun fel de consultări. O problemă gravă, care nu a fost luată în calcul, este faptul că salariul minim nu are niciun fel de corelare cu gradul de calificare sau de specializare al angajatului“, a precizat Mihaela Vidopol.

Fără corespondent cu productivitatea

Măsura nu primeşte prea multe laude nici din zona consultanţilor fiscali, care văd implicaţii mai degrabă negative decât pozitive.

„A mări salariul minim fără să existe un corespondent în creşterea productivităţii muncii înseamnă a aşeza costuri suplimentare în sarcina angajatorilor, care, pentru a le putea face faţă, fie vor alege calea majorării preţurilor la bunurile şi serviciile tranzacţionate (în măsura în care piaţa le permite), fie vor apela la metode aşa-zis creative, pentru a face faţă creşterii de cheltuieli neproductive“, a spus Dan Schwartz, managing partner la compania de profil RSM Scot.

În viziunea acestuia, metodele „creative“ înseamnă transferul muncii „la alb“ în zona „gri“ sau chiar „neagră“ a economiei.

„Dacă luăm în considerare realitatea economică, potrivit căreia cheltuielile cu munca trebuie să fie relativ constante în timp, pentru a asigura un nivel de profitabilitate rezonabil pentru angajatori, este posibil ca una dintre implicaţiile pe termen lung a aplicării acestei măsuri să fie creşterea şomajului: pentru a putea plăti salarii mai mari angajaţilor, în condiţiile păstrării costului total cu munca neschimbat, angajatorii vor fi nevoiţi să renunţe la o parte din angajaţi“, a explicat Schwartz.

Pe cine va afecta măsura

Creşterea salariului minim pe economie va contribui la o reajustare a structurilor organizaţionale în companiile care folosesc intensiv forţa de muncă necalificată şi al căror model de business este extreme de sensibil la orice creştere a costului cu forţa de muncă. Pentru angajaţi, va contribui la creşterea puterii de cumpărare şi la diminuarea decalajului faţă de pragul minim de sărăcie. Un impact va fi asupra cheltuielilor legate de concediile medicale, prin creşterea plafonului maxim corelat cu salariul minim pe economie. De asemenea, majorarea salariului va creşte veniturile la bugetul de stat prin impozitarea directă“.
Cristina Săvuică, Chief Happiness Officer Lugera - The People Republic

Muncă la negru, şomaj ridicat

Pe fondul riscului de creştere a şomajului, cred că măsura nu va reuşi să-şi îndeplinească nici măcar rolul de protecţie socială preconizat. Creşterea salariului minim înseamnă ineficienţă economică, risc de muncă la negru, evaziune fiscală, şomaj, lipsă de protecţie socială.
Dan Schwartz, consultant fiscal

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.