"Clădirile înseamnă pentru România zona de pierderi energetice cea mai importantă. Aproximativ 40% din pierderile de natură energetică se realizează la clădiri şi, aici, evident, că pe locul I se află locuinţa colectivă, blocurile, în special cele construite înainte de 1990, care sunt mari consumatoare ineficiente de energie", a menţionat vicepreşedintele ANRE.

În opinia sa, clădirile trebuie să devină "zero consumatoare de energie". "Dimpotrivă, prin posibilitatea de proiectare, construcţie şi utilizare, clădirea poate deveni chiar sursă de energie", a mai spus Calotă.

"În România, încă se construiesc condominii şi blocuri după metoda tradiţională, în care nu stimulăm modul inteligent de alimentare şi consum de energie. Avem deja cazuri pe care noi le inventariem în marile comunităţi urbane, dezvoltări care cer alimentări individuale cu gaze, pe centrale murale, deşi sistemul centralizat le este la îndemână", a mai spus vicepreşedintele ANRE.

Acesta a subliniat că soluţia în acest sens "este deja experimentată", folosită deja în programul de reabilitare a locuinţelor colective, a blocurilor".

"Selectarea acestor blocuri cred că trebuie să fie făcută mai atent, iar programul de reabilitare trebuie să conţină, în mod obligatoriu, şi instalaţia interioară. Eu am o experienţă în domeniu, am comparat-o şi cu experienţa europeană în domeniu. Nu vreau să fiu fatalist, dar anumite blocuri foarte vechi au instalaţiile interioare de încălzire, caloriferele, colmatate în proporţie de 80-90%. Astfel, canalele interioare sunt practic cu noroi, care în cele mai multe cazuri este solidificat şi, atunci, apa caldă nu mai circulă pe calorifer la modul serpentină tur-retur", a explicat Emil Calotă.

Potrivit acestuia, indiferent de forma de anvelopare, de schimbare a sistemului de geamuri, de îmbunătăţire a sistemului de alimentare cu energie termică, "un apartament cu calorifere colmatate în proporţie de 80% nu mai poate fi eficient în ceea ce înseamnă consumul de energie".

În legătură cu noile locuinţe, Emil Calotă a subliniat că există deja cadrul legislativ şi de reglementare, inclusiv la nivel urbanistic, astfel încât autorităţile locale pot impune criterii de performanţă energetică pentru noile locuinţe colective.

"Tendinţa europeană, modelele pe care le avem în ţările occidentale, ajung până la a avea clădire zero consumatoare de energie. Evident că pentru noi rămâne încă un ideal, dar trebuie să ni-l propunem", a mai spus Emil Calotă.

SURSA: Agerpres