Discuțiile Guvernului cu Fondul Monetar Internațional, în fapt niște negocieri pe marginea propunerilor fiscale, au intrat într-un nou impas. Care, cel puțin deocamdată, pare insurmontabil. Iar cea mai plauzibilă pare a fi suspendarea actualului acord, dar nu acum, ci abia în toamnă, după ce echipa FMI va reveni pentru un nou raport de evaluare.

Actualul acord de tip stand-by cu FMI se încheie anul viitor (în cazul în care toate rapoartele de evaluare primesc aprobarea instituției internaționale). Și se știe deja că nu va mai fi încheiat niciun nou acord după acesta, economia României fiind, teoretic, suficient de stabilă macroeconomic pentru a nu mai fi nevoie de „ancore“ sau de echipa de supraveghere a unei instituții străine. Premierul Victor Ponta a declarat, pentru Bloomberg, că „România nu va avea nevoie să reînnoiască acordul cu FMI, care ajunge la final anul viitor.“ Și a adăugat că delegația internațională va pleca acum fără un „review“ și nu se știe dacă va reveni în iulie sau august. Alte surse au declarat că este posibil să se reîntoarcă doar în noiembrie pentru o nouă evaluare, moment care pare a fi preferat de autoritățile autohtone, deoarece atunci va fi finalizat și proiectul de buget pe 2015. La fel de important este și momentul electoral, alegerile prezidențiale din noiembrie fiind precedate de o lună de campanie electorală.

În noiembrie va fi cunoscută și execuția bugetară pentru mare parte din an și se va putea stabili exact ce a mers și ce nu a mers în 2014. Important este că Guvernul va putea lua ce decizii dorește referitoare la buget (pentru care urmează o rectificare în iulie-august) și la diverse modificări fiscale, fără presiunea FMI.  De altfel, una dintre cele mai mari divergențe de la actualele discuții a fost scăderea nivelului de contribuții sociale (CAS) cu cinci puncte procentuale, pe care ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, o dorea a fi implementată de la începutul lunii viitoare, dar pe care FMI nu o agreează în lipsa unor măsuri de acoperire a încasărilor bugetare mai mici.

Impact bugetar redus doar în 2014

Între timp, premierul a anunțat că reducerea CAS cu cinci puncte procentuale va fi operată de la 1 octombrie. Astfel se explică de ce delegația FMI a plecat fără să facă vreun „review“ al evoluției economice din 2014, ceea ce înseamnă că raportul nu se va finaliza cu o scrisoare. Acordul este, practic, suspendat, lucru care ne afectează în ceea ce privește nivelul de cofinanțare al proiectelor cu fonduri europene, care va scădea de la 15% la 10%.

Impactul bugetar anunțat de Victor Ponta este de 850 milioane lei pentru ultimele trei luni ale anului, fără majorarea deficitului bugetar. Suma este mai mare decât cea calculată inițial de Ioana Petrescu și care s-ar fi ridicat, pentru trei luni, la 1,3 miliarde lei, sumă atenuată de impactul pozitiv dat de banii care rămân la angajatori, urmând ca gaura bugetară să fie de doar 750 milioane lei.

Din păcate, nici Finanțele, nici șeful Guvernului nu au suficient curaj pentru a opera o scădere de zece puncte procentuale (eventual cu celelalte cinci reduse de la angajat), scădere care ar avea un impact mult mai semnificativ asupra mediului de afaceri și a veniturilor populației, cu efecte pozitive și pentru încasările bugetare (în principal, prin ieșirea unor companii și angajați din economia neagră sau gri).

Primul-ministru, care a anunțat și că nu va fi operată nicio majorare suplimentară de taxe sau impozite pentru a acoperi scăderea CAS, s-a declarat „îngrijorat“ de sustenabilitatea reducerii CAS pe termen lung, adică pentru 2015 și 2016, când nu se știe din ce va fi acoperită suma lipsă din buget. „Este evident că în 2014 ne permitem să avem o reducere a taxării muncii datorită încasărilor mai bune la buget“, spune Victor Ponta. „Dar aceste măsuri trebuie să fie sustenabile pe termen lung, în 2015 și 2016. În acești termeni nu am identificat încă măsurile care să asigure sustenabilitate“, completează premierul.

Oricum, este clar că ne aflăm în an electoral, iar reducerea de CAS va veni fix la începutul campaniei electorale pentru prezidențiale. Ceea ce ne arată cât de bine ar fi dacă am avea alegeri în fiecare an. Iar actualul acord cu FMI va fi rediscutat în noiembrie, cel mai probabil după alegerea noului președinte, când se va decide dacă rupem de tot înțelegerea sau se merge până la capăt. De altfel, atunci se va vedea și dacă premierul a avut dreptate susținând că indicatorii macro sunt cei care contează pentru FMI, iar aceștia vor rămâne în țintele propruse.

Măsurile de reducere a taxării muncii trebuie să fie sustenabile pe termen lung, dar nu am identificat încă măsurile care să asigure sustenabilitate.

Victor Ponta, prim-ministrul României