Contorizarea inteligentă, adică instalarea contoarelor care permit monitorizarea în timp real a consumului de energie, ar trebui realizată integral până în 2022. Până la acea dată, toți cei opt milioane de consumatori casnici ar trebui să facă parte din „Smart Grid“, după investiții care se ridică la mai multe miliarde de euro.
Important de precizat este că utilizarea contoarelor inteligente pentru consumul de energie electrică sau termică și gaze naturale este un proiect demarat la nivelul Uniunii Europene, care oferă și fonduri nerambursabile pentru implementare. Autoritatea Națională de Regementare în Energie (ANRE) a lansat, din 2013, proiectul de contorizare inteligentă, ținta fiind ca, până în 2020, un procent de 80% dintre consumatori să fie integrați în Smart Grid, iar până în 2022 să se ajungă la 100%. În 2022, piața de energie ar trebui să fie complet liberalizată, ceea ce ar permite schimbarea de către consumatori a furnizorului de energie oricând și fără nicio problemă.
Eficiența energetică este scopul final și pentru contoarele inteligente. Strategia energetică națională nu a fost încă finalizată (ar trebui să fie gata până la sfârșitul acestui an), dar cifrele avansate până acum indică un necesar total de 100 miliarde euro pentru următorii 20 de ani, conform datelor Departamentului pentru Energie. Contorizarea este doar o parte mică a întregului proiect, dar este mai simplu de realizat. De altfel, contorizarea este o parte semnificativă și pentru procesul de liberalizare a prețului de achiziție pentru consumatorii casnici a gazelor și energiei electrice.
Rentabilitate bună pentru energia electrică
Rapoartele ANRE arată că piața cea mai importantă pentru contorizarea inteligentă este cea a energiei electrice, unde avem 8,3 milioane de consumatori casnici, 0,6 milioane IMM-uri și aproximativ 20.000 de consumatori mari (companii, administrații locale și autorități publice). Piața gazelor naturale adună peste trei milioane de consumatori, dintre care 2,85 milioane sunt utilizatori casnici, iar cea a energiei termice mai are doar 1,55 milioane consumatori. Conform calculelor realizate de AT Kearney, cele mai rapide beneficii, inclusiv amortizarea investițiilor vor veni din piața de electricitate, în timp ce în cazul gazelor naturale avantajele financiare vor fi mai reduse. „Pentru sectorul energiei termice, credem că contorizarea inteligentă nu aduce beneficii suficiente în comparație cu costurile suportate pentru implementare“, se arată în raport. Practic, eficientizarea pieței de energie termică trebuie realizată la nivelul centralelor (unde este necesară oricum reducerea emisiilor de carbon) și la cel al infrastructurii de transport, unde au loc majoritatea pierderilor.
Luând în calcul aplicarea planului care prevede atingerea unui procentaj de 80% de contoare inteligente pentru energie electrică până în 2020, cei de la AT Kearney au obținut o rentabilitate a investiției necesare de 43,8% și o valoare actualizată netă pozitivă de 1,17 miliarde lei. Pentru piața gazelor naturale, în aceleași condiții, valoarea actualizată netă este negativă, cu un minus de 72 milioane lei. Cum Comisia Europeană nu a impus obiective pentru această piață, așa cum a făcut pentru cea de electricitate, distribuitorii ar putea amâna investițiile în contorizare. De altfel, este posibil să asistăm la o integrare a pachetului energie electrică – gaze naturale pentru companiile care transportă către clienții finali ambele produse, astfel încât să se realizeze economii suplimentare.
Transmisii de date cu sau fără fir
Proiectele-pilot pentru contorizarea inteligentă ar fi trebuit să fie încheiate anul trecut, însă ANRE a prelungit termenul și pentru 2015, iar realizarea efectivă a planului este stabilită pentru 2016 – 2020. Amânarea înseamnă că și cifrele exacte legate de investițiile necesare nu sunt încă cunoscute, urmând a fi publicate în perioada următoare. Cum însă costul pentru un contor inteligent și echipamentele aferente se ridică la circa 140 de euro, investiția necesară doar pentru acestea se ridică la aproximativ 1,2 miliarde euro. Costurile cresc ca urmare a investițiilor necesare în întreaga infrastructură cu echipamente care să permită prelucrarea datelor primite de la consumatori. Recuperarea investiției se va face prin majorarea facturilor către clienții finali, însă costurile acestora se vor reduce în timp, pe măsură ce consumul va scădea, iar investiția inițială va fi amortizată.
Conform ANRE, contorul din Sistemul de Măsurare Inteligentă (SMI) va trebui să permită transmiterea către clientul final și către terți a citirilor periodice din sistem, inclusiv evoluția indexurilor aferente consumului, și să aibă capacitatea de stocare a datelor pentru o anumită perioadă de timp. Înregistrarea și transmiterea datelor de consum trebuie realizată zilnic. De asemenea, contorul trebuie să permită transmiterea de la distanță a datelor către operatorul de distribuție, lucru care va permite eliminarea deplasării pentru citire. Tot de la distanță se va realiza și actualizarea softului intern al contorului atunci când este necesar, ca și actualizarea tipurilor de tarife conform reglementărilor sau prevederilor contractuale. Pentru clientul final, aceasta înseamnă că poate modifica planul tarifar orar în fiecare lună, în funcție de consumul realizat.
Contoarele trebuie să aibă capacități de transfer de date wireless, atât W-Fi, cât și date mobile (GPRS, EDGE, 3G etc.). O altă variantă este transmiterea datelor prin rețeaua de fire electrice, care ar avea costuri mai reduse decât transmiterea wireless, dar rămâne de văzut ce variante vor adopta distribuitorii. Indiferent de care va fi strategia energetică națională pentru următorii ani, contorizarea inteligentă se va realiza obligatoriu.
