Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Editoriale

Ce ar trebui știut despre posibilitatea aplicării măsurilor de combatere a externalizării profiturilor companiilor multinaționale

Autor: | | 0 Comentarii

Recent, guvernul și-a anunțat intenția emiterii unei ordonanțe menite să transpună în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:

 

  • limitarea deductibilităţii dobânzilor;
  • introducerea impozitării la ieşire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
  • introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;
  • introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

 

     Pentru acurateţea informaţiei trebuie spus că obiectivele Directivei 1164 sunt profund inspirate de Proiectul BEPS ( Base Erosion and Profit Shifting) elaborat de către OCDE în 2009 dar recunoscut a fi ” util şi necesar ” de abia la sumitul G20 de la Hangzhou din 4-5 decembrie 2016.

     Salut iniţiativa guvernamentală de a aplica Directiva 1164/UE şi nu pot decât să mă bucure efortul depus pentru a aduce în normalitatea bugetară companiile multinaţionale ce acţionează pe teritoriul fiscal românesc. Cu toate acestea, simt nevoia de a atenţiona asupra unor dificultăţi în aplicarea acestor măsuri ca urmare a apariţiei unor schimbări notabile în funcţionarea multinaţionalelor cu efecte importante atât asupra posibilităţii de identificare corectă a parametrilor contabili ai activităţii lor cât şi asupra metodelor de cuantificare a drepturilor şi obligaţiilor fiscale. Aceste dificultăţi fac obiectul analizei Organizaţiei Mondiale a Comerţului,  a Băncii Mondiale cât şi  a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ( vezi :  ” Les Cadres d’analyse des chaines globales”, OCDE, 2010; ” Global Trade :  What’s Behind the Slowdown” FMI, 2016 ; ” Arm’s-Length Trade : A Source of  Post Crisis Trade Weakness” , World Bank, Global Economic Prospect 06/2017 ), fiind în atenţia guvernelor unor ţări ca Franţa , Italia şi Spania prin prisma eforturilor de interpretare şi aplicare a Directivei 1164.

   O dificultate semnalată apare , paradoxal, nu ca urmare a unor schimbări de comportament şi practici economice ci, din contră , datorită păstrării unor modalităţi şi practici învechite şi neconcludente. Astfel, încă din perioada analizelor lui Adam Smith şi David Ricardo, comerţul internaţional continuă să fie măsurat şi cuantificat prin valoarea fluxului de mărfuri ce traversează frontierele, fără a consemna originea produselor din punctul de vedere al procentelor valorii produselor importate şi al valorii produselor locale cuprinse în valoarea totală a mărfii vândute  (importate sau exportate ).

 

Dovada neluării în calcul a originii mărfurilor din punctul de vedere arătat mai sus este faptul că ţări ca Malta , Irlanda , Hongkong , Luxembourg şi chiar Olanda înregistrează rate ale exporturilor raportate la PIB superioare a 100% ceea ce ar însemna că exportă mai mult decât produc, în unele cazuri de la simplu la dublu. În realitate, astfel de situaţii arată că este vorba de o reexportare a unor mărfuri în prealabil importate. Explicaţia este dată de dezvoltarea explozivă în ultima decadă a fenomenului de integrare a producţiei la scară globală.

Cazul cel mai cunoscut din acest punct de vedere este cel al exportului mexican către SUA. Astfel, studiile FMI arată că, în medie, valoarea adăugată a produselor mexicane este numai 60% creată în Mexic, 40% fiind creată în SUA şi transferată produselor mexicane prin reexport.

  Integrarea producţiei la scară globală este o consecinţă firească a modelului global neoliberal şi, mai mult sau mai puţin, este prezentă în toate schimburile de produse între  economiile naţionale în contextul pieţei globalizate. Există avantaje şi dezavantaje dar, pe ansamblu, se consideră că este o operaţiune cu sumă nulă pe scara diviziunii internaţionale a muncii, unde fiecare economie naţională ocupă un loc distinct în relaţie cu gradul ei de dezvoltare şi competitivitate.

 Din perspetiva aplicării Directivei 1164, problema devine însă mai complicată deoarece în proporţie de peste 70% comerţul internaţional nu mai acţionează între parteneri naţionali ( country by country ) ci între parteneri comerciali reprezentaţi de către multinaţionale. Interesant este şi faptul că peste 30% din comerţul mondial este reprezentat de către comerţul intrafirme, adică între filialele aceleaşi firme.(vezi : Conferinţa UN pentru Comerţ şi Dezvoltare ( CNUCED) 18/03/2016).

   Sdhimbul de produse şi activităţi intrafirme complică mult operaţiunile de depistare şi cuantificare a procentelor de participare cu valoare adăugată a filialelor în ansamblul valorii produsullui final, compromiţând posibilitatea calculării reale a obligaţiilor fiscale. Dificultatea contabilă este  amplificată şi prin tendinţa tot mai evidentă a multinaţionalelor de a tece de la metoda integrării verticale la cea a subantreprinzei internaţionale. Astfel, dacă prima permitea o urmărire pe circuitul producţiei a fluxurilor contabile , cea de a doua crează o schemă de circulaţie succesivă, pe trepte de fabricaţie şi difereite locaţii, a factorilor de producţie  (salarii, materii prime, materiale , părţi componente şi subansambluri) denumită

 

lanţul  valorilor globale ( CVG : ”chaines de valeur globale”. Reprezintă ansamblul activităţilor productive în diferite locaţii geografice la nivel global în scopul aducerii unui produs de la stadiu de proiectare la stadiul de vânzare. Înglobează activităţi de cercetare-dezvoltare, de producţie stricto senso, de comercializare, de distribuţie, de vânzare en gross şi en detail, de reciclare şi valorificare a deşeurilor.Vezi : ” Le Dico du commerce international ” Paris.2010).

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

Editoriale

30 octombrie 2017

Elitele pot reconfigura globalizarea

Editoriale

27 octombrie 2017

Ultima soluție, înc-o revoluție fiscală

Editoriale

26 octombrie 2017

Cuvinte ce trebuiau demult rostite

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro