De asemenea, Sajid Javid a subliniat că Guvernul britanic trebuie să-şi modifice priorităţile de la reducerea deficitului spre stimularea creşterii economice, scrie Agerpres. 

În urmă cu câteva zile, ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a anunţat că a abandonat obiectivul său de a transforma deficitul bugetar în suplus începând din 2020. De asemenea, George Osborne a cerut reducerea impozitului pentru companii de la 20 la 15%, cel mai mic nivel din rândul principalelor economii ale lumii. 

Într-un interviu acordat Financial Times, Sajid Javid şi-a prezentat propriu său plan în cinci puncte destinat stimulării economiei, care include reduceri de impozite pentru companii şi persoane fizice. Pe lângă scăderea impozitului pentru companii la 15%, susţinută de ministrul britanic de Finanţe, Sajid Javid a propus dublarea ajutoarelor pentru cercetare şi dezvoltare, scutirea de la plata impozitelor a noilor maşini şi echipamente precum şi majorarea la 1.000 de lire a pragului de la care persoanele fizice încep să plătească impozite pe venit, potrivit Agerpres. 

Sajid Javid a recunoscut că această combinaţie de noi stimulente fiscale şi încetinirea economiei ar putea duce la majorarea deficitului, care nu va mai putea fi redus la zero până în 2020. "Asta înseamnă că un deficit de 3% din PIB va deveni 4% sau 5%? Nu cred că cineva poate spune în acest moment", a spus Javid. 

De asemenea, Sajid Javid vrea ca Marea Britanie să profite de costurile reduse de creditare pentru a împrumuta zeci de miliarde de lire sterline pentru a finanţa mai multe proiecte de infrastructură în parteneriat cu sectorul privat. 

Pe lângă semnalele venite din partea Guvernului de la Londra privind susţinerea economiei prin reducerea impozitelor, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney a declarat şi el că BoE va oferi noi stimulente în lunile următoare. Marţi, Banca Angliei a redus cerinţele de capital pentru bănci pentru a le încuraja să acorde mai multe credite. Anterior, Mark Carney a declarat că BOE va reduce în scurt timp şi dobânda de politică monetară, care în prezent se află la minimul istoric de 0,5%.