''Importanţa în economie a firmelor de stat s-a redus semnificativ în ultimele decenii, ajungând la valori apropiate mediei europene. Foarte posibil, viitorul va readuce rolul acestor firme pe un curs ascendent. Numărul întreprinderilor cu capital majoritar de stat a ajuns la circa 1.100 de companii în anul 2015 (în scădere de aproape 6 ori faţă de maximul perioadei înregistrat în anul 1995, când existau 6.718 firme de stat active), iar contribuţia la valoarea adăugată generată de ansamblul companiilor nefinanciare a fost de 7,6% (în decembrie 2015)'', reiese din datele BNR, citate de Agerpres. Astfel, perspectivele privind rolul firmelor de stat în economia României sunt cel mai probabil de creştere, în linie cu ceea ce se manifestă şi în alte ţări europene. 

''Este şi consecinţa efectelor negative generate de criza financiară şi de globalizare, consecinţe care au reclamat mai mult protecţionism din partea statului faţă  de proprii cetăţeni. (…) O majorare a rolului firmelor de stat în sectoarele aflate în strânsă legătură cu oferirea de bunuri şi servicii publice nu va avea efecte negative asupra viitorului economiei româneşti, atâta timp cât guvernanţa corporatistă a acestor întreprinderi se va ameliora. Concluzia (valabilă şi pentru firmele private) se bazează pe două argumente'', menţionează sursa citată. 

Primul argument este acela că o firmă de stat nu înseamnă în mod automat pierderi şi disfuncţionalităţi economice. 

''De altfel, structura bilanţieră a firmelor de stat s-a menţinut în ultimele două decenii în bună parte mai prudentă decât în cazul firmelor private. În ciuda acestei imagini de ansamblu favorabile, firmele de stat nu au caracteristici unitare. Din contră, formează două populaţii divergente. Pe de o parte, sunt firme de stat foarte profitabile, cu rentabilitate a capitalului în multe cazuri peste media din economie şi având lichiditate considerabilă. Pe de altă parte, sunt companii de stat care deşi au o sănătate a bilanţului relativ adecvată, obţin pierderi semnificative din desfăşurarea activităţii, pierderi care uneori depăşesc profiturile primului grup menţionat. Statistica ultimului deceniu ne arată că pierderile din economie sau din bilanţurile băncilor provin într-o proporţie mai mare, atât în termeni absoluţi, cât şi relativi, din sectorul privat comparativ cu cel de stat'', spune BNR, potrivit Agerpres. Al doilea argument este acela că firmele de stat au început să devină mai active doar în sectorul utilităţi, care se pretează la oferirea de servicii publice ce ar justifica prezenţa mai amplă a statului. 

''Întreprinderile de stat prestează serviciile de utilităţi fără a genera disfuncţionalităţi în economie de tipul pierderilor (din contră, rentabilitatea firmelor de stat din acest sector este cea mai ridicată comparativ cu cea a firmelor de stat activând în celelalte sectoare ale economiei)'', conform datelor BNR.