SNB a menţinut atât dobânda interbancară Libor, pentru împrumuturi pe o perioadă de 3 luni, la un interval cuprins între minus 1,25% şi minus 0,25%, precum şi dobânda la depozite la minus 0,75%. 

"Votul privind ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit) a provocat incertitudini considerabile şi face mult mai dificilă o evaluare a perspectivei economiei mondiale. Din cauza numeroaselor probleme structurile, riscurile la adresa economiei mondiale se menţin", se arată în comunicatul SNB. 

"Banca Naţională a Elveţiei anunţă că este decisă să intervină pe pieţele financiare. Cred că cel mai important element este semnalul către piaţă, că sunt încă acolo", a apreciat Alessandro Bee, economist la UBS Group AG în Zurich. 

Joi, SNB a estimat că economia Elveţiei va înregistra anul acesta un avans de 1,5% şi se aşteaptă ca rata inflaţiei să se situeze la minus 0,4%, urmând să ajungă la 0,2% în 2017 şi 0,6% în 2018. 

"Niciodată nu comentăm intervenţiile noastre. Francul elveţian rămâne clar supraevaluat şi de aceea menţinem politica noastră monetară expansivă. Obiectivul politicii noastre îl reprezintă reducerea presiunii asupra francului elveţian", a afirmat preşedintele SNB, Thomas Jordan. 

SNB utilizează dobânzile negative cumulate cu achiziţiile de valută pentru a slăbi francul şi a proteja exporturile spre zona euro, cel mai mare partener comercial al Elveţiei. 

PIB-ul Elveţiei a înregistrat în trimestrul doi din 2016 cel mai rapid ritm de creştere de la "Frankenschock" – decizia din 15 ianuarie 2015 a Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB) de a elimina pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, care a şocat pieţele financiare şi a dus la o apreciere semnificativă a francului elveţian. 

Economia elveţiană a crescut cu 0,6% în perioada aprilie – iunie 2016, după un avans de 0,3% în primul trimestru din acest an, a anunţat recent Secretariatul de Stat pentru Economie (SECO). Este cel mai solid ritm de creştere de la sfârşitul lui 2014 şi depăşeşte cu mult estimările analiştilor. 

"Contribuţiile pozitive la avansul economiei au venit din comerţul exterior şi de la majorarea cheltuielilor guvernamentale", se arată în comunicatul SECO. 
Cheltuielile gospodăriilor au stagnat, iar investiţiile în echipamente şi în sectorul construcţiilor au scăzut. 

AGERPRES