Agricultura, însămânțată cu bani UE

În 2016, noul ministrul al Agriculturii, Achim Irimescu, și-a propus să atingă ținte ambițioase: de la o rată de absorbție mai mare în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, până la promovarea produselor românești. Peste tot în lume.

Anul 2015 a fost unul al contrastelor pentru sectorul agricol. Dacă măsura de reducere a Taxei pe Valoare Adăugate de la 24% la 9% a creat un mediu propice de dezvoltare a industriei alimentare, seceta din acest an a ridicat probleme majore agricultorilor, care au înregistrat producţii cu până la 30% mai mici decât în 2014.  

Tot în 2015 şi conducerea Ministerului Agriculturii a fost schimbată, odată cu învestirea Guvernului ales de Dacian Cioloş. La acel moment, noul ministru, Achim Irimescu şi-a propus să elimine angajaţii neperformanţi din instituţie, să ridice nivelul de absorbţie a fondurilor europene (care era situat la 84%), să subvenţioneze acciza la motorină, să modernizeze infrastructura de irigaţii şi să sprijine sectorul zootehnic şi vegetal. Toate aceste planuri urmând a fi puse în practică cu mai puţini bani din fondurile publice şi cu o finanţare mai mare din partea Uniunii Europene. Astfel, bugetul agriculturii va scădea cu 2,2 miliarde de lei în 2016. În schimb, va creşte contribuţia fondurilor europene din buget de la 5 miliarde de lei în 2015, la aproape 7,4 miliarde de lei în 2016.

Ce vor fermierii

În opinia agricultorilor, primul lucru pe lista priorităţilor pentru autorităţi ar trebui să fie plata integrală a subvenţiilor prin Schema de Plată Unică pe Suprafata (SAPS), până în martie 2016. În condiţiile în care pentru mulţi fermieri subvenţiile reprezintă un colac de salvare, avansul de 53 de euro pe hectar (reprezentând 70% din totalul subvenţiei) a fost aşteptat de peste 720.000 de fermieri încă din toamna anului trecut. Până la finalul anului 2015, numai 600.000 de fermieri au reuşit să intre în posesia banilor, autorităţile spunând că de vină a fost sistemul informatic.

Un alt lucru important, care trebuie realizat în 2016, în opinia fermierilor, este ca legea irigaţiilor să fie funcţională. „Suferim cu toţii de lipsa irigaţiilor. Iar un lucru realizat în 2015 şi care este de apreciat a fost legea irigaţiilor prin care este alocată suma de un miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii, în următorii cinci ani“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

În acelaşi timp, Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România, spune că o altă prioritate ar trebui să fie legea cooperativelor. Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, fermierii care se asociază în cooperative ar putea beneficia de o serie de scutiri şi reduceri de taxe. El mai spune că ar fi necesară clarificarea situaţiei cadastrelor agricole, dar şi a legii creditului agricol.

Planurile pentru 2016

Bani mai puţini din fondurile publice. Bugetul Ministerului Agri­cul­turii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2016 a scăzut la 20,8 miliarde de lei sau 2,81% din Produsul Intern Brut (PIB) faţă de 23 de miliarde de lei şi 3,36% din PIB în 2015. Mai mult, creşte contribuţia fondurilor europene din buget, de la 5 miliarde în 2015 la aproape 7,4 miliarde de lei în 2016. Sursele de finanţare provin din: bugetul de stat (5.347,1 milioane lei), finanţarea Uniunii Europene - 7.839,0 milioane lei şi 449,5 milioane lei pentru finanţarea Programului Ope­raţional pentru Pescuit (POP) şi Pro­gramului Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) plus  7.389,5 milioane lei pentru finanţarea Pro­gra­mu­lui Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.