CITEŞTE ŞI

Interviu

INTERVIU Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: Îi criticăm pe fermieri că nu se asociază, dar noi îi taxăm dublu

Autor: |

Facilităţile fiscale pentru agricultorii care se asociază, un sistem de irigaţii funcţional şi un acces mai uşor la finanţare pentru fermieri sunt doar câteva dintre priorităţile ministrului agriculturii, Achim Irimescu.

În ultimii ani, fermierii au fost aspru criticaţi pentru că nu vor să se asocieze. Totuşi, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, susţine că aceştia nu ar trebui blamaţi deoarece refuzul lor are, deocamdată, motive cât se poate de întemeiate. Cel mai mare imprediment ar fi, crede ministrul, faptul că agricultorii care fac parte dintr-o cooperativă sunt supuşi unei duble taxări. În viziunea lui Irimescu, România nu poate avea o agricultură modernă fără consultanţă, fără asociaţii şi fără un acces facil la finanţare.

Capital: Cum poate deveni agricultura autohtonă competitivă?

Achim Irimescu: Vrem să venim în spijinul agricultorilor. Putem să criticăm lipsa de apetenţă a fermierilor de a se asocia, dar sunt şi fapte care-i împiedică să o facă. Spre exemplu, în momentul actual, producătorii dacă doresc să se asocieze sunt impozitaţi dublu. Aş dori să mă întâlnesc, săptămâna aceasta, cu ministrul Finanţelor pentru a crea un cadru legal care să nu-i mai taxeze pe cei care vor să se asocieze. O lege care are în vedere acest lucru este cea a cooperativelor, care prevede o serie de facilităţi fiscale pentru fermieri. Legea a ajuns la Parlament.
Nu putem avea o agricultură modernă fără consultanţă, fără cooperative şi asociaţii. Orice măsură bine gândită poate ajuta agricultorul. Trebuie să creem fermierului român un mediu propice pentru a se dezvolta. Avem un număr foarte mare de ferme mici. Acestea realizează produse de calitate, dar dacă nu se asociază pentru a livra cantităţi importante supermarket-urilor este clar că nu se pot dezvolta.

Capital: Cât de mult îi poate ajuta consultanţa pe mici producători?
A.I.: Fără o consultanţă agricolă micii producători nu vor reuşi să se dezvolte. Ei trebuie învăţaţi cum să producă, ce să producă şi cum să vândă. În vederea consultării agricole, una dintre priorităţi este înfiinţarea Camerelor Agricole. Până în vară vrem să înfiinţăm Camerele Agricole. La ora actuală, avem două forme pentru Camerele Agricole: acestea să fie de stat şi să funcţioneze în cadrul Consiliilor Judeţene sau să fie private. În cazul celor private, acestea ar fi răspândite în 14 judeţe. Viziunea premierului este să îi scoatem (n.r.- reprezentanţii Camerelor Agricole) de la Consiliile Judeţene şi să le asigurăm o finanţare, de la Ministerul Agriculturii, pentru câţiva ani.
Pentru a ajuta fermierii ar mai fi necesar şi de un fond de creditare din fonduri europene. Dacă dobânda nu mai este o problemă atât de mare, în schimb accesul la finanţare este destul de dificil. În acest sens legislaţia europenă prevede posibilitatea construirii unui fond de creditare din bani europeni. Cofinanţarea este o mare problemă. Suma totală a dezangajărilor a ajuns la un miliard de euro, din care circa 800 de milioane de euro au reprezentat proiecte de anul trecut, care nu au primit finanţare.

Capital: Ce planuri aveţi cu sistemul de irigaţii? Ce buget este alocat pentru acest an?
A.I.: Iniţial a fost alocată suma de peste 145 de milioane de euro, dar în urma unei analize pe care am făcut-o am ajuns la concluzia că nu putem cheltui această sumă. Pentru 2016 avem un buget de 135 de milioane de euro şi am dubii că vom cheltui aceşti bani. După adoptarea strategiei vor urma studiile de fezabilitate şi alte proceduri. Doar licitaţiile durează şase luni. Dacă vom fi eficienţi şi vom reuşi să cheltuim fondurile, nu vom avea probleme să obţinem bani suplimentari, în iunie, la rectificarea bugetară.

Intenţia mea este să merg la Comisia de Agricultură şi să discutăm toate variantele pentru a avea o abordare integrată. Vreau să ajung la Parlament(n.r.-cu propunerile pentru modificarea strategiei din cadrul proiectului pentru sistemul de irigaţii), cel mai târziu la sfârşitul lunii februarie.

S-au făcut mai multe proiecte pentru infrastructura secundară, acum scopul nostru este să îmbunătăţim infrastructura principală. Aş vrea să repun în discuţie intenţiile noastre pentru a aplica proiectul, care are prevăzută o sumă de 1 miliard de euro pentru următorii ani. O abordare corectă ar fi să ne inspirăm din ce au făcut şi alte state. În ţări din Europa care sunt situate într-o zonă cu incidenţă mare de deficit de apă, precum Spania sau Portugalia, s-au făcut baraje mari. Noi, din fericire, avem baraje care sunt administrate de Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului. Acestea ar putea fi folosite cu costuri minime. Sau am putea construi baraje noi. Am discutat la un moment dat cu amabasadoarea Chinei, care era dispusă să ne asigure finanţarea unor baraje şi să-i plătim în produse agroalimentare. Există soluţii. Foarte important este să nu mai facem aceleaşi greşeli pe care le facem de două decenii şi jumătate. Am băgat bani într-un sistem de irigaţii care nu există.

Capital: Ce s-a întâmplat cu subvenţiile, cum de au întârziat acestea atât de mult şi cum vor fi acordate în 2016?
A.I.: Greşeala a fost a Agenţiei de Plăţi pentru că nu a urmărit reforma politicii agricole comune ca să ştie exact ce are de făcut. Noi am avut până la PAC (reforma Cioloş) o singură plată: plata unică pe suprafaţă. Acum avem plata pe suprafaţă care este compusă din: plata de bază, plata verde, plata pentru micii fermieri, plata pentru tinerii fermieri sau plata redistributivă, ceea ce a însemnat o serie de modificări pentru soft. În primul rând, am avut o întârziere la depunerea cererilor de plată. Acestea se depun, în mod normal, între 1 martie şi 15 mai. Noi am început pe data 15 aprilie pentru că nu era formularul gata. De acolo s-au produs întârzieri în cascadă, şi doar pe data de 16 noiembrie a fost realizată primă formă a modulului de plăţi. Cea mai mare pierdere a fost în cazul plăţilor de agromediu.
La sfârşitul anului trecut am achitat un avans mai mic pentru plăţile pe suprafaţă: 255 de milioane de euro în total, faţă de 400 de milioane de euro în anii anteriori. Dintr-un million de beneficiari, 700.000 erau pe liste şi circa 602.000 au primit avansul. Plăţile pentru restul subvenţiilor vor începe pe la sfârşitul lunii martie.

Capital: Ce măsuri luaţi pentru a elimina birocraţia?

A.I.: Am declanşat la nivelul ţării consultări ce au avut loc între funcţionarii agenţiilor de plăţi, consultanţi şi beneficiari. Vom aduna informaţiile, după care vom găsi soluţii. Vom acţiona pe două paliere: accesarea fondurilor (procedurile trebuie simplificate şi să renunţăm la cererile absurde) şi stabilirea unor proceduri foarte clare(un funcţionar nu va greşi atât timp cât are instrucţiuni foarte clare după care să se ghideze). Noi avem „n“ directori, şi „n“ directori generali adjuncţi pe care vreau să-i amputez acum. Nu dau pe nimeni afară, dar reduc costurile. Pentru că, în trecut, salariile erau mici şi s-au înfiinţat tot mai multe posturi de conducere. Acum salariile din minister sunt foarte bune, un director ajunge la 2.000 de euro pe lună. Nu văd de ce să mai ţinem o mulţime de funcţii care nu se justifică. Spre exemplu la AM-PNDR sunt doi directori generali adjuncţi la 200 de angajaţi în centru şi 80 în teritoriu, iar la APIA sunt 4.800 de angajaţi şi trei directori generali adjuncţi. Va avea loc o regândire a sistemului. Premierul mi-a cerut până la sfârşitul lunii să revizuiesc organigrama. Vor mai fi vizaţi unul sau doi directori, dar voi înfiinţa câteva noi direcţii.

Scurt CV- Achim Irimescu
 A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, la Universitatea Politehnica Bucureşti (1983) şi este doctor în economie.

  • A făcut mai multe specializări în: Politica Agricolă Comună în Grecia, trei luni stagiu la Comisia Europeană - Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală (1995); managementul întreprinderilor, organizat de Ministerul Agriculturii prin programul PHARE (1998); limbile engleză şi franceză, la Institutul Ferdinand Cocq, Bruxelles (2000).
  • A lucrat la Întreprinderea de utilaj chimic şi forjă din Râmnicu Vâlcea (aug. 1983 - dec. 1985) şi la Institutul de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică pentru maşini şi utilaje agricole (ian. 1986 - aug. 1990).
  • În Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost şef serviciu, consilier superior (aug. 1990 - nov. 1998) şi secretar de stat (mai 2012 - febr. 2014).
  • A ocupat poziţii şi în diverse organisme europene: consilier, şef secţie Agricultură la Reprezentanţa permanentă a României la Uniunea Europeană (Bruxelles) şi reprezentant al României în Comitetul Special Agricol al Consiliului European (dec. 1998 - mai 2012), şeful secţiei Agricultură, pescuit şi dezvoltare rurală, în cadrul Reprezentanţei permanente a României pe lângă UE, precum şi reprezentant al României în Comitetul Special pentru Agricultură din Consiliul European.
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii