PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Interviu

INTERVIU Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: Îi criticăm pe fermieri că nu se asociază, dar noi îi taxăm dublu

Autor: Diana State | marţi, 19 ianuarie 2016 | -1 Comentarii

Facilitățile fiscale pentru agricultorii care se asociază, un sistem de irigații funcțional și un acces mai ușor la finanțare pentru fermieri sunt doar câteva dintre prioritățile ministrului agriculturii, Achim Irimescu.

În ultimii ani, fermierii au fost aspru criticați pentru că nu vor să se asocieze. Totuși, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, susține că aceștia nu ar trebui blamați deoarece refuzul lor are, deocamdată, motive cât se poate de întemeiate. Cel mai mare imprediment ar fi, crede ministrul, faptul că agricultorii care fac parte dintr-o cooperativă sunt supuși unei duble taxări. În viziunea lui Irimescu, România nu poate avea o agricultură modernă fără consultanță, fără asociații și fără un acces facil la finanțare.

Capital: Cum poate deveni agricultura autohtonă competitivă?

Achim Irimescu: Vrem să venim în spijinul agricultorilor. Putem să criticăm lipsa de apetență a fermierilor de a se asocia, dar sunt și fapte care-i împiedică să o facă. Spre exemplu, în momentul actual, producătorii dacă doresc să se asocieze sunt impozitați dublu. Aș dori să mă întâlnesc, săptămâna aceasta, cu ministrul Finanțelor pentru a crea un cadru legal care să nu-i mai taxeze pe cei care vor să se asocieze. O lege care are în vedere acest lucru este cea a cooperativelor, care prevede o serie de facilități fiscale pentru fermieri. Legea a ajuns la Parlament.
Nu putem avea o agricultură modernă fără consultanță, fără cooperative și asociații. Orice măsură bine gândită poate ajuta agricultorul. Trebuie să creem fermierului român un mediu propice pentru a se dezvolta. Avem un număr foarte mare de ferme mici. Acestea realizează produse de calitate, dar dacă nu se asociază pentru a livra cantități importante supermarket-urilor este clar că nu se pot dezvolta.

Capital: Cât de mult îi poate ajuta consultanța pe mici producători?
A.I.: Fără o consultanță agricolă micii producători nu vor reuși să se dezvolte. Ei trebuie învățați cum să producă, ce să producă și cum să vândă. În vederea consultării agricole, una dintre priorități este înființarea Camerelor Agricole. Până în vară vrem să înființăm Camerele Agricole. La ora actuală, avem două forme pentru Camerele Agricole: acestea să fie de stat și să funcționeze în cadrul Consiliilor Județene sau să fie private. În cazul celor private, acestea ar fi răspândite în 14 județe. Viziunea premierului este să îi scoatem (n.r.- reprezentanții Camerelor Agricole) de la Consiliile Județene și să le asigurăm o finanțare, de la Ministerul Agriculturii, pentru câțiva ani.
Pentru a ajuta fermierii ar mai fi necesar și de un fond de creditare din fonduri europene. Dacă dobânda nu mai este o problemă atât de mare, în schimb accesul la finanțare este destul de dificil. În acest sens legislația europenă prevede posibilitatea construirii unui fond de creditare din bani europeni. Cofinanțarea este o mare problemă. Suma totală a dezangajărilor a ajuns la un miliard de euro, din care circa 800 de milioane de euro au reprezentat proiecte de anul trecut, care nu au primit finanțare.

Capital: Ce planuri aveți cu sistemul de irigații? Ce buget este alocat pentru acest an?
A.I.: Inițial a fost alocată suma de peste 145 de milioane de euro, dar în urma unei analize pe care am făcut-o am ajuns la concluzia că nu putem cheltui această sumă. Pentru 2016 avem un buget de 135 de milioane de euro și am dubii că vom cheltui acești bani. După adoptarea strategiei vor urma studiile de fezabilitate și alte proceduri. Doar licitațiile durează șase luni. Dacă vom fi eficienți și vom reuși să cheltuim fondurile, nu vom avea probleme să obținem bani suplimentari, în iunie, la rectificarea bugetară.

Intenția mea este să merg la Comisia de Agricultură și să discutăm toate variantele pentru a avea o abordare integrată. Vreau să ajung la Parlament(n.r.-cu propunerile pentru modificarea strategiei din cadrul proiectului pentru sistemul de irigații), cel mai târziu la sfârșitul lunii februarie.

S-au făcut mai multe proiecte pentru infrastructura secundară, acum scopul nostru este să îmbunătățim infrastructura principală. Aș vrea să repun în discuție intențiile noastre pentru a aplica proiectul, care are prevăzută o sumă de 1 miliard de euro pentru următorii ani. O abordare corectă ar fi să ne inspirăm din ce au făcut și alte state. În țări din Europa care sunt situate într-o zonă cu incidență mare de deficit de apă, precum Spania sau Portugalia, s-au făcut baraje mari. Noi, din fericire, avem baraje care sunt administrate de Ministerul Energiei și Ministerul Mediului. Acestea ar putea fi folosite cu costuri minime. Sau am putea construi baraje noi. Am discutat la un moment dat cu amabasadoarea Chinei, care era dispusă să ne asigure finanțarea unor baraje și să-i plătim în produse agroalimentare. Există soluții. Foarte important este să nu mai facem aceleași greșeli pe care le facem de două decenii și jumătate. Am băgat bani într-un sistem de irigații care nu există.

Capital: Ce s-a întâmplat cu subvențiile, cum de au întârziat acestea atât de mult și cum vor fi acordate în 2016?
A.I.: Greșeala a fost a Agenției de Plăți pentru că nu a urmărit reforma politicii agricole comune ca să știe exact ce are de făcut. Noi am avut până la PAC (reforma Cioloș) o singură plată: plata unică pe suprafață. Acum avem plata pe suprafață care este compusă din: plata de bază, plata verde, plata pentru micii fermieri, plata pentru tinerii fermieri sau plata redistributivă, ceea ce a însemnat o serie de modificări pentru soft. În primul rând, am avut o întârziere la depunerea cererilor de plată. Acestea se depun, în mod normal, între 1 martie și 15 mai. Noi am început pe data 15 aprilie pentru că nu era formularul gata. De acolo s-au produs întârzieri în cascadă, și doar pe data de 16 noiembrie a fost realizată primă formă a modulului de plăți. Cea mai mare pierdere a fost în cazul plăților de agromediu.
La sfârșitul anului trecut am achitat un avans mai mic pentru plățile pe suprafață: 255 de milioane de euro în total, față de 400 de milioane de euro în anii anteriori. Dintr-un million de beneficiari, 700.000 erau pe liste și circa 602.000 au primit avansul. Plățile pentru restul subvențiilor vor începe pe la sfârșitul lunii martie.

Capital: Ce măsuri luați pentru a elimina birocrația?

A.I.: Am declanșat la nivelul țării consultări ce au avut loc între funcționarii agențiilor de plăți, consultanți și beneficiari. Vom aduna informațiile, după care vom găsi soluții. Vom acționa pe două paliere: accesarea fondurilor (procedurile trebuie simplificate și să renunțăm la cererile absurde) și stabilirea unor proceduri foarte clare(un funcționar nu va greși atât timp cât are instrucțiuni foarte clare după care să se ghideze). Noi avem „n“ directori, și „n“ directori generali adjuncți pe care vreau să-i amputez acum. Nu dau pe nimeni afară, dar reduc costurile. Pentru că, în trecut, salariile erau mici și s-au înființat tot mai multe posturi de conducere. Acum salariile din minister sunt foarte bune, un director ajunge la 2.000 de euro pe lună. Nu văd de ce să mai ținem o mulțime de funcții care nu se justifică. Spre exemplu la AM-PNDR sunt doi directori generali adjuncți la 200 de angajați în centru și 80 în teritoriu, iar la APIA sunt 4.800 de angajați și trei directori generali adjuncți. Va avea loc o regândire a sistemului. Premierul mi-a cerut până la sfârșitul lunii să revizuiesc organigrama. Vor mai fi vizați unul sau doi directori, dar voi înființa câteva noi direcții.

Scurt CV- Achim Irimescu
 A absolvit Facultatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini, la Universitatea Politehnica București (1983) și este doctor în economie.

  • A făcut mai multe specializări în: Politica Agricolă Comună în Grecia, trei luni stagiu la Comisia Europeană - Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (1995); managementul întreprinderilor, organizat de Ministerul Agriculturii prin programul PHARE (1998); limbile engleză și franceză, la Institutul Ferdinand Cocq, Bruxelles (2000).
  • A lucrat la Întreprinderea de utilaj chimic și forjă din Râmnicu Vâlcea (aug. 1983 - dec. 1985) și la Institutul de cercetări științifice și inginerie tehnologică pentru mașini și utilaje agricole (ian. 1986 - aug. 1990).
  • În Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost șef serviciu, consilier superior (aug. 1990 - nov. 1998) și secretar de stat (mai 2012 - febr. 2014).
  • A ocupat poziții și în diverse organisme europene: consilier, șef secție Agricultură la Reprezentanța permanentă a României la Uniunea Europeană (Bruxelles) și reprezentant al României în Comitetul Special Agricol al Consiliului European (dec. 1998 - mai 2012), șeful secției Agricultură, pescuit și dezvoltare rurală, în cadrul Reprezentanței permanente a României pe lângă UE, precum și reprezentant al României în Comitetul Special pentru Agricultură din Consiliul European.


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.