Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Editoriale

ANALIZĂ: În România, pe drumuri expres viteza maximă LEGALĂ este de 100 km/h

Autor: | | 122 Comentarii

Răscolesc în minte după o introducere pentru acest articol. Nu găsesc. Încerc să fiu serios. Încerc să analizez rațional. Nu pot. Nu pot să analizez o glumă, nici măcar dacă se numește “Master Plan General de Transport”. Nici măcar dacă e un document oficial al Ministerului Transporturilor. În definitiv același Minister din același Guvern a pus și orașul Sălaj pe-o hartă. Trebuia s-o iau în serios și pe aceea?

Poate mai bine încerc să fiu ironic. Să glumesc fin şi inteligent. Însă cum să glumeşti fin despre o manea? Cum să faci analiză stilistică pe versurile lui Florin Salam? Cum să discuţi cu profunzimea “Structurii revoluţiilor ştiinţifice” a lui Thomas Kuhn despre “Alchimistul” lui Coelho?!

De exemplu, ce să le spun eu celor care de-a valma susţin că pe drumul expres se va circula cu 120 km/h? Oare sunt singurul posesor de permis auto din ţară? Oare sunt singurul care a citit Codul Rutier care zice că pe drumurile expres viteza maximă admisă pentru autoturisme este de 100 km/h  ( Codul Rutier, Art. 50, Pct. (1), lit. a) ). Și asta este cea mai mică problemă a acestui Master Plan, dar dacă el este fondat la un nivel atât de jos şi de evident de lipsă de judecată şi de realism, ce mai putem discuta inteligent despre el?

Pentru că în ansamblul său, desenul cu carioca pe hârtie denumit pompos Master Plan General de Transport nu este doar o glumă, este o insultă la adresa logicii, a României şi a Uniunii Europene. Un plan nerealist, nefinaţabil, fondat pe premize false şi date eronate, care nu se va pune niciodată în practică. Să-l luăm în serios numai pentru că poartă semnătura unei companii altfel onorabile, AECOM? Cumva companiile mari şi onorabile de la nivel mondial reuşesc în timp ce toacă multe dintre milioanele şi miliardele noastre să eşueze lamentabil în România: Bechtel, Colas, Impregillo şi acum AECOM. Lista este desigur mult mai lungă, dar merită amintite exemplele de răsunet.

Și-atunci ce mai rămâne de făcut? Ținând cont de uriaşa miză pentru noi toţi, nu-mi rămâne decât să demontez planul din toate încheieturile şi să arăt că oricum pui problema, acest plan nu se poate realiza şi că oricum realizarea lui ar fi o imensă eroare. Într-atât este de prost acest aşa zis plan. Nu pot însă să fac asta fără să mă simt precum unul dintre cei zece filosofi care încearcă să scoată piatra aruncată de nebun în lac.

PUȚINĂ ISTORIE

De unde ideea de Master Plan? Întâi din logică şi normalitate: orice ţară ar trebui să aibă o direcţie strategică pe fiecare domeniu. Un plan de care să se ţină peste timp, dincolo de cine e la putere. Sigur că planul strategic se ajustează în timp după realitatea care se schimbă, dar direcţia principală rămâne aceeaşi peste decenii, fără schimbări radicale. În domeniul transporturilor, mai ales în cel al autostrăzilor, ţările puternice din lume au astfel de planuri coerente de mai mult de jumătate de secol. Chiar şi România are un plan făcut în 1969, care cu minime ajustări este perfect valabil şi astăzi.

Dincolo însă de logică, România s-a remarcat în ultimii 25 de ani printr-o perpetuă bâlbâială în faţa Uniunii Europene. Deşi încă din 1994 (ca să nu zicem din 1969) România şi-a asumat faţă de Europa construcţia la profil de autostradă a rutei Nădlac – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa, acest obiectiv nu a fost îndeplinit nici până astăzi. Apropo de această autostradă, doamnelor şi domnilor politicieni, doamnelor şi domnilor din Ministerul Transporturilor, CNADNR, CFR şi aşa mai departe, vă rog, nu-i mai spuneţi Coridorul IV, că saracul nu mai există din 2007! Când spuneţi Coridorul IV, înseamnă că scoateţi România din UE, pentru că acel coridor a existat exclusiv ÎN AFARA UE. În interior ruta s-a numit “Axa Prioritară 7 TEN-T Core” până în  2013, iar din 2013 Uniunea Europeană, ai cărei membri suntem,  l-a denumit “Coridorul Rin – Dunăre”. Și cu siguranţă în 2020 denumirea se va schimba din nou, atunci când se va face o nouă redefinire de politică a uniunii. Măcar cu denumirile să fim în pas cu realitatea, dacă la construcţie suntem oricum cu 20 de ani în urmă.

Aşadar, exasperată de bâlbâiala noastră, Uniunea Europeană ne-a comunicat faptul că din 2014, dacă nu avem un Master Plan asumat, nu mai primim finanţare pentru transporturi. Atenţie mare deci! Uniunea Europeană ne-a cerut să avem un plan, nu un ANUMIT plan. Uniunea Europeană nu poate legal nici să impună, nici să aprobe şi nici să respingă Master Planul României, aşa cum complet eronat s-a tot spus în ultimile săptămâni! TOT ceea ce poate face UE este să nu aprobe finanţările pentru proiectele care nu corespund priorităţilor continentale.

Aşa că din primăvara lui 2012 România a lansat licitaţia pentru redactarea Master Planului General de Transport. Ceea ce se aştepta Comisia Europeană şi oricine cu o minimă logică şi raţiune economică, era ca acest Master Plan să formalizeze direcţiile strategice existente încă din 1969 şi reconfirmate de România în mod repetat din 1994 şi până la semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, UE se aştepta să vadă în Master Plan autostradă de la Nădlac la Constanţa şi de la Lugoj la Calafat, plus desigur alte priorităţi româneşti racordate la aceste axe continentale.

MASTER PLANUL ULUIEȘTE COMISIA EUROPEANĂ

Ce-a ieşit din acest proces şi ce s-a prezentat la Comisia Europeană în 16-18 septembrie 2014 pur şi simplu i-a uluit pe oficialii de la Bruxelles. Desigur, aceştia n-au putut să le spună spună direct oficialilor români că sunt de pe altă lume. Și neavând nici abilitarea legală să respingă planul prezentat de România, Comisia Europeană nu a putut decât să facă nişte recomandări.

Specialiştii în comunicare ştiu că atunci când cineva îţi spune “Este bine cum spui tu, dar hai să încercăm şi varianta mea” în traducere liberă asta înseamnă “Ai spus o prostie mare cât casa, hai să-ţi spun eu cum trebuie să faci”. Exact în această cheie foarte dură de comunicare sunt scrise şi cele patru recomandări ale Comisiei Europene, chiar dacă forma lor e una rotundă şi oficială. Îmi permit deci să le traduc:

Recomandarea 1

COMISIA EUROPEANĂ: “Îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core, precum şi criterii de mediu;

TRADUCERE LIBERĂ: “Aţi ignorat cu desăvârşire priorităţile europene şi interesul economiei”

Recomandarea 2

COMISIA EUROPEANĂ: Revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte;”

TRADUCERE LIBERĂ: “Aţi măsluit cifrele ca să va iasă planul cum vă taie pe voi capul”

Recomandarea 3

COMISIA EUROPEANĂ: “Asumarea reformei feroviare, care presupune punerea accentului pe o reţea feroviară redusă, introducerea serviciilor competitive pentru pasageri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanţă şi a unui program de creştere a eficienţei;”

TRADUCERE LIBERĂ: “Bugetul vostru de întreţinere a căii ferate nu vă ajunge nici cât să aveţi grijă de coridoarele reabilitate pe care vi le finanţăm noi. Ori vă reduceţi reţeaua, ori măriţi bugetul de întreţinere”

Recomandarea 4

COMISIA EUROPEANĂ: “Acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare.”

TRADUCERE LIBERĂ: “Terminaţi A1 Sibiu – Piteşti până în 2020!”

Un aspect extrem de important este perceput în România complet pe dos: NU UE este obligată să ne construiască autostrăzi pe banii ei, ci noi, ca stat membru avem obligaţia să le facem. Noi, România, ne-am angajat prin tratatul de aderare să facem PE BANII NOȘTRI partea noastră de reţea TEN-T. Aceasta e obligaţia de stat membru în Uniune. Tot ce face Uniunea este SĂ ÎI AJUTE pe membrii care au dificultăţi de finanţare ca să-şi îndeplinească obligaţiile şi să nu fie sancţionaţi. Pentru că dacă noi nu realizăm priorităţile europene, nu numai că pierdem banii de finanţare, dar vom fi şi sancţionaţi de Uniunea Europeană pentru nerespectarea angajamentelor. Adică pierderea va fi dublă, pentru că vom da bani de la noi, nu pe autostrăzi, ci ca amendă plătită Uniunii Europene.

Spuneam într-un alt articol că mulţi politicieni români au vocaţie demiurgică. Lumea începe cu ei, adevărul şi lumina ne vin de la ei. Ei sunt Cuza, Spiru Haret şi Mihail Kogălniceanu laolaltă. Lumea e prea mică şi prea înapoiată pentru a le înţelege viziunea lor profundă. Și obligatoriu, OBLIGATORIU, înaintaşii habar n-au avut pe ce lume trăiesc, deci planurile şi ideile lor nu fac nici cât o para chioară. Astăzi suntem în filmul în care Ioan Rus a rostit: “Drum expres, românii mei!” Și dintrodata ţara s-a luminat. Oh, Doamne!

Ce sunt drumurile expres? Nu, nu le căutaţi pe hartă în România, că nu există nici unul. Nu, nici Centura Bucureşti, nici Centura Ploieşti, nici Centura Braşov, nici DN5 Bucureşti – Giurgiu, nu, nici măcar acolo la Adunaţii Copăceni. Standardul este foarte clar şi nici unul dintre aceste drumuri nu se califică la standardul românesc de drum expres, mult mai înalt decât cel german. Cu siguranţă însă că foarte mulţi ştiţi bine cel mai apropiat şi mai de referinţă drum expres pe care l-aţi parcurs în drum spre occident, atunci când aţi stat în nesfârşitul blocaj de pe Centura Budapestei, M0. Acela este, de fapt era înainte de lărgire, drum expres. Caz în care înţelegeţi foarte bine ce înseamnă să construieşti un drum expres pentru un trafic de autostradă.

Apropo de standard, România, într-un acces de fudulie, are aproape cel mai înalt standard de autostradă din Europa, cu cea mai lată platformă, de 26 m, cu parapeţi obligatorii pe toată lungimea şi multe alte dotări pe care nemţii, francezii şi suedezii nu şi le permit. Și deşi n-avem nici un drum expres, avem de asemenea cel mai înalt standard din Europa pentru ele, cu platformă de 22m şi obligatoriu cu două benzi pe sens. Și ne mai întrebăm de ce ce autostrăzile noastre sunt mai scumpe decât ale vecinilor.

Revenind la soluţia miraculoasă a drumului expres, întâi de toate că dacă ele ar fi într-atât de miraculoase, adică mult mai ieftine, dar aproape la fel de bune ca autostrăzile, atunci în Europa nu s-ar mai construi autostrăzi, ci drumuri expres. Pentru că nimeni, nici Germania, nici Franţa, nici Olanda nu-şi permite luxul să arunce cu bani pe fereastră doar pentru “puţin mai bine”. Mă rog, ei nu-şi permit nici măcar autostrăzi la standard românesc. Deci la un prim nivel logic de bun simţ, aşa cum ştim că nu există Moş Crăciun, mese gratuite şi oferte promoţionale în avantajul nostru, tot aşa drumul expres nu are cum să fie aproape ca autostrada, doar că mult mai ieftin. Am zis “bun simţ”?! Îmi cer scuze.

Când trecem la nivelul tehnic, diferenţele între drumul expres şi autostradă sunt COLOSALE. Prin COLOSAL înţelegând că Drumul Expres (clasa II de drumuri) în varianta de standard românesc costă circa 70-90% (!!!) din Autostradă (clasa I de drum), în condiţiile în care are o capacitate de doar 50% din aceasta! Și atunci de fapt problema se pune fix invers: nu că Drumul Expres e mai ieftin ca Autostrada, ci că în loc de Drum Expres, mai bine mai dăm 10-30% bani în plus şi DUBLĂM capacitatea! Și dintr-o dată devine clar de ce occidentul e plin de autostrăzi, nu de drumuri expres.

De unde vine capacitatea mult mai mică? Exact din acele detalii cruciale care fac autostrada autostradă, respectiv drumul expres NE-autostradă:

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

Editoriale

11 decembrie 2017

Tudose anunță un 2018 echilibrat

Editoriale

05 decembrie 2017

Regele a murit, trăiască Regele!

Editoriale

04 decembrie 2017

Următorii 25 de ani

Editoriale

04 decembrie 2017

În vâltoarea presei

Editoriale

04 decembrie 2017

Pe frontul presei, nimic nou

Editoriale

04 decembrie 2017

Spiritul Capital

Editoriale

04 decembrie 2017

Revista Capital, în slujba cititorilor

Editoriale

04 decembrie 2017

Sunt produsul economiei de piaţă

Editoriale

29 noiembrie 2017

Românii, eroii muncii capitaliste

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro