Este o zi de foc miercuri la Curtea Constituţională: magistraţii CCR au de analizat câteva legi deosebit de importante. Sesizările au fost depuse de către formaţiuni politice, dar şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Guvernul României.

Legea de modificare a articolului 435 din Codul fiscal

Judecătorii constituţionali vor dezbatere, miercuri, sesizările USR, PNL, PMP şi PSD asupra Legii de modificare a articolului 435 din Codul fiscal, care prevede că operatorii economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice au obligaţia să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare.

USR susţine că actul normativ restrânge numărul de concurenţi pe piaţa produselor energetice. Potrivit USR, prevederile proiectului legislativ încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, consacrat prin art. 34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Prin obligarea întreprinderilor la suportarea costurilor pentru înfiinţarea depozitelor, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, devine dificilă, dacă nu imposibilă, funcţionarea acestora, se mai arată în sesizarea USR.

Potrivit acesteia, se încalcă şi principiul neretroactivităţii, întrucât operatorii economici care deţin deja atestate valabile sunt obligaţi să se supună noii proceduri, în condiţiile în care aceste atestate îşi pierd valabilitatea la data intrării în vigoare a modificării legislative propuse, independent de termenul lor de valabilitate, aducând astfel atingere drepturilor câştigate sub imperiul vechii reglementări. În opinia USR, operatorii economici au aşteptarea legitimă ca atestatele emise în temeiul actualelor prevederi să nu îşi piardă valabilitatea decât ca urmare a revocării din culpă a acestora şi nu ca urmare a manifestării discreţionare de voinţă a legiuitorului.

Totodată, în sesizare se mai arată că dispoziţiile acestei legi contravin prevederilor constituţionale referitoare la libertatea economică, îngrădind libera iniţiativă şi accesul liber al persoanei la o activitate economică, transmite Agerpres.

Conform sesizării USR, mulţi agenţi economici nu mai pot să îndeplinească condiţiile impuse şi vor fi eliminaţi de pe piaţă, “afectând grav cadrul concurenţial şi creând un monopol pentru cei 4 operatori principali din România (Petrom, Lukoil, Rompetrol, Mol)”.

USR mai susţine că, prin adoptarea proiectului legislativ în forma actuală, se încalcă principiul predictibilităţii actului administrativ, nefiind prevăzut un termen minim de cel puţin 6 luni înainte de data intrării în vigoare a legii.

Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii septembrie, propunerea legislativă de completare a Codului fiscal, stabilind că operatorii economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice au obligaţia să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare. Proiectul a primit aviz negativ de la Guvern şi a fost şi respins anterior de Senat. Legea intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

Şi PNL, PMP şi PSD, precum şi deputaţi neafiliaţi au sesizat Curtea Constituţională cu privire la aceste modificări aduse Codului fiscal.

Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene

Pe masa Curţii Constituţionale se mai află şi sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Guvernului în legătură cu legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene.

ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu acest act normativ, adoptat de Camera Deputaţilor pe 9 iunie, pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare. Potrivit Instanţei supreme, Secţiile Unite au reţinut că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă au fost încălcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 75 alin. (1), ale art. 1 alin. (5), ale art. 134 alin. (4), precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie.

“S-a reţinut, în esenţă, că, prin prevederile art. 58 din proiectul de lege menţionat, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce priveşte regimul disciplinar aplicabil acestora, în condiţiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituţionale aplicabile legilor organice şi s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima Cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaţilor. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, stipulat de art. 147 alin. (4) din Constituţia României”, se menţionează în sesizare.

Sub aspect intrinsec, Instanţa supremă arată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii şi sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituţie, restrângerea exerciţiului unui drept constituţional putând fi realizată doar în condiţiile art. 53 din Constituţie.

“În examinarea acestor dispoziţii, Secţiile Unite au avut în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale (în special Decizia nr.12/2020 şi Decizia nr.147/2019), cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Sporrong şi Lonnroth c. Suediei)”, a explicat ÎCCJ.

Şi Guvernul a înaintat Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la acest act normativ.

Legea prin care 46 ha din nordul Capitalei trec la CCIR

Curtea Constituţională urmează să mai discute, tot miercuri, sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare din nordul Capitalei trece din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

USR a anunţat că, alături de UDMR, a depus o sesizare de neconstituţionalitate în cazul acestei propuneri legislative, adoptată în data de 2 septembrie, prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare, din nordul Capitalei, trece din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ.

“Nu este corect să legiferăm politici publice prin intermediul cărora să poată fi date noi ‘tunuri imobiliare’ . Unul dintre terenurile care va intra sub incidenţa noii legi este localizat chiar pe Bulevardul Expoziţiei. Dacă se doreşte valorificarea şi dezvoltarea, aici, a unor proiecte imobiliare, ar fi putut fi organizată o procedură transparentă de licitaţie. Susţinem dezvoltarea şi investiţiile, dar nu acordarea cu dedicaţie de terenuri în plină campanie electorală”, declara deputatul Cristina Prună, membră în Comisia pentru industrii şi servicii.

Potrivit USR, legea încalcă principiul bicameralismului. “În Camera decizională, Camera Deputaţilor, propunerea legislativă a fost modificată substanţial, ceea ce a condus la o configuraţie diferită faţă de textul adoptat de Senat şi de finalitatea urmărită de iniţiator”, explica sursa citată.

USR semnalează, totodată, încălcarea art. 1 alin (5) din Constituţie prin lipsa studiului de impact asupra efectelor scoaterii din patrimoniul statului a imobilelor care fac obiectul legii.

“Textul PLX nr. 452/2020 face referire la o serie de imobile care, deşi neidentificate exact de lege, sunt de notorietate a fi într-o zonă centrală a Capitalei. Or, valoarea unor asemenea imobile poate genera un impact sever asupra bugetului de stat, patrimoniului statului, dar şi a economiei, fiind introduse în circuitul economic prin efectul legii în discuţie”, mai menţionează semnatarii sesizării.

Potrivit acestora, se încalcă şi art. 44 alin (1) şi (2) şi art. 136 alin (5) din Constituţie ca urmare a încălcării drepturilor de proprietate ale statului – înstrăinarea prin lege şi fără contraprestaţie, afectarea nelegală a patrimoniului statului.

În opinia USR, nu se respectă nici art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie ca urmare a lipsei de claritate a legii. Redactarea propunerii legislative, în forma adoptată de Parlament, configurează un regim juridic “confuz” al naturii juridice/regimului juridic al transmiterii proprietăţii gratuite asupra imobilelor vizate, mai susţin semnatarii sesizării la CCR.